DCPB

Imagine preview
(6/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma DCPB.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

Certificatul de emisie si poluare atmosferica cu gaz cu efect de sera

Un certificat da dreptul de a emite o tona de echivalent de bioxid de carbon (CO2). Fiecare firma va primi o cota de CO2, respectiv un numar de certificate, în functie de cantitatea pe care a estimat ca o va emite în atmosfera. Evident, firma nu arc voie sa-si depaseasca "portia". Potrivit NAP, în 2007 România prevede alocarea a 84,2 milioane, certificate si o medie anuala de peste 97,5 milioane în perioada 2008-2012. Ultimul cuvânt îl are Comisia Europeana, care de obicei reduce cotele propuse de tarile membre . Vânzarile precipitate ale certificatelor de emisie de bioxid de carbon (C02), alocate companiilor românesti, ar putea duce la scumpirea electricitatii. Certificatele au deja o piata impresionanta, care a atins o valoare a tranzactiilor de 9,4 miliarde de curo in 2005, potrivit analistilor de la Point Carbon. Vând cei care calculeaza ca polueaza mai putin decât au dreptul si cumpara cei care polueaza mai mult. In Europa, circa 11.500 de firme detin astfel de certificate, tranzactiile zilnice pe pietele europene ridicându-se zilnic la 4-6 milioane de certificate.

Impactul asupra supraf de teren a apelor de suprafata si subterane, a haldelor de steril

Stratul de humus aflat la suprafata solului reprezinta stratul fertil al solului si rezulta în urma reactiilor aerobe asupra substantelor organice. Stratul de humus dispare , daca este antrenat de apa sau de vânt, atunci când nu este fixat bine în sol prin radacinile plantelor, sau atunci când apa aluneca energic la suprafata solului , scurgerea apelor fiind favorizata de disparitia padurilor.

Fertilitatea solului scade si la încarcarea acestuia cu un continut mare de saruri provenite din apa, numita saraturarea solului, acolo unde drenajul nu este suficient si apa pentru irigatii se evapora rapid , sarurile fiind acumulate în sol. Saraturarea solurilor se datoreaza în principal secetelor si secundar irigatiilor în exces. Se preteaza foarte bine la culturi perene înalte (vii, livezi, paduri), care îndeplinesc si rol de fixare a terenurilor nisipoase.

Lipsa apei din sol care, se resimte acut exact în perioadele critice pentru plante. Principala sursa de alimentare cu apa a solului o reprezinta precipitatiile, la care se adauga într-o mica masura vaporii de apa din atmosfera. Unele soluri pot primi apa din pânza freatica, din scurgerile de la suprafata sau din interiorul solului. Lipsa apei din sol se datoreaza si consumului acesteia de catre plante prin transpiratie. Apa se poate pierde si prin infiltrarea acesteia spre spatiul subteran, proces cunoscut sub denumirea de drenaj intem. O pierdere a apei din sol se considera si scurgerea apei pe suprafata terenurilor în panta, proces numit drenaj extern.

Din punct de vedere calitativ, deseurile depozitate cuprind o mare varietate de roci si materiale -argile, nisip, aluviuni, saruri si alti compusi metalici.

Depozitarea deseurilor din activitati miniere în halde de steril genereaza diferite forme de impact asupra mediului, dintre care cele mai importante sunt:

- afectarea unor suprafete întinse de teren care nu mai pot fi utilizate în alte scopuri pentru o perioada foarte lunga de timp;

- poluarea solului, a apelor subterane si a celor de suprafata cu diferiti compusi solubilizati prin actiunea apelor meteorice;

- în cazul exploatarii materialelor cu continut de sulfuri este amplificat fenomenul drenarii acide;

- impactul vizual.

Fisiere in arhiva (1):

  • DCPB.doc