Fițuici și subiecte - bolile și dăunătorii plantelor

1.Influienta fact. eco. asupra evo. patogenilor. Fact. cei mai imp. cu actiune directa asupra patogenilor sunt: fact. climatici, solul,fact. biotici.Acestia la un loc alc. fact.directi care influienteaza patogenii. Ca fact. indirecti: expozitia terenului, altitudinea ,latitudinea zonei geografice. Factorii climatici. Temper. –influenteaza asupra evol. Patogenilor fiind caract. prin valori minime,optime si maxime.Temp. minima de dezv.a patogenilor este in jur de 4ºC,cea medie este cuprinsa intre 18-28ºC,iar temp.max. este in jur de 40ºC . Umiditatea -majoritatea patogenilor se dez. bine in cond.de umiditate ridicata(ex:bolile de tip mana,putregaiuri, mucegaiuri) Bolile din cat.fainurilor se produc in cond.de umiditate scazuta.Rolul apei este acela de a realize infectiile primare de stimulare a producerii de spori si de raspandire a bolilor.

Lumina-multitudinea de ag.patogeni au cerinte diferite fata de lumina. Unii ag.patogeni prefera o intensitate mare a luminii(rugina cerealelor altii se dez. mai bine in cond.de luminozitate scazuta(fainarea cerealelor).

Solul- acesta influienteaza evolutia patogenilor in special prin pH sau reactie. Majoritatea patogenilor prefera o reactie neutral slab acida sau slab bazica.Ca exceptie amintim hernia verzei., ofilirea tomatelor care se dez. la o reactie acida. Alti patogeni prefera reactia alcalina (putregaiul inimii sfeclei de zahar)

Factori biotici .Majoritatea ag.patogeni pot fi opriti din evolutia lor dat.prezentei unor microo.antagoniste(ciuperci,drojdii sau unii microparaziti).Antagonistii si microparazitii reprezentand o sursa imp. ptr. Elaborarea metodelor de combatere biologica a bolilor.

2.Rezistenta pl. la boli.

Aceasta rezistenta se defineste ca fiind prop.pl gazda de a reduce sau anihila efectele distuctive ale parazitului. In decursul timpului intre pl.si parazit sub presiunea selectiei naturale s-au format treptat relatii stabile de coexistenta care pot fi caracterizate ca adevarate sistemede pl. parazite.O crestere exagerata a robulenteii parazitului poate duce la disparitia gazdei si ca urmare si a parazituluiu. O crestere puternica a rezistentei pl.poate reduce puternic prop. parazitului amenintand-o cu disparitia.Intre pl.si paraziti se mentine un echilibru care este putin influentat de cond. de mediu dat.faptului ca exista o evolutie concomitenta a acestuia. Acest echilibru dintre gazda si parazit poate fi modificat prin interventia omului (crearea de soluri rezistente,folosirea tratamentelor fotosanitare,fertilizare si irigare echilibrate. Rezistenta pl.poate sa fie:resistenta structurala si functionala.

Rezistenta structurala poate sa fie:

-Rezistenta preinfectionala-se dat. Faptului ca agentii patogeni sunt mentinuti la distanta de catre pl. gazda neputand sa patrunda in tes.(unele pl. prezinta peri glandulari care elimina subs.care pot inhiba germinarea sporilor)

-Rezistenta postinfectioasa.In lupta cu patogenul care a trecut de barierile structurale,pl.sunt capabile sa formeze o

Serie de structure care se opun invadarii tes. Aceste structure se realizeaza prin suberificarea si lignificarea tes.si prin ingrosarea peretilor celulozici.Frecvent la pomii fructiferi apar in jurul leziunilor produse de patogeni gome cave care reduc viteza de raspandire a patogenului.

Rezistenta functionala-aceasta rezistenta este data de reac.biochimice si fiziologice care se desf.in pl.si care interfereaza cu cresterea si dezv.patogenilor.

Rezistenta functionala preinfectionala-care se bazeaza pe prezenta unor subs.cu character toxic ptr.patogeni(ex:subs.de tip fenol glicozizi, infibitori de enzime). Absenta in pl.gazda ale unor subs.necesare patogenului poate frana prod.de imbolnavire.

Rezistenta functionala postfunctionala-reprez. un fenomen prin care se produc in pl.o serie de subs.sau reactii fiziologice dup ace patogenul a patruns in interiorul acesteia.Subs. sau reactiile respective opresc sau franeze boala. Aceste subs.sunt:fitoalexina,o serie de enzime,alte tipuri de substante