Protectia Mediului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Protectia Mediului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 26 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

1.Clasificarea calitativa a apelor in functie de CBO5

Globul Pamantesc dispune de 1,37 miliarde km cubi de apa dra din acest volum 97,2%este apa oceanelor si marilorDisponiblile consumului uman sunt doar apele de suprafata ce reprezinta 0,002%din totalul rezervelor de apa ale Terrei.

Apa este un element vital ptr toate vietuitoarele, dar si un mediu de viata pt anumite specii. De aceea se pune problema ca acest factor importanta al vietii sa aiba anumite calitati

Consumul de apa variaza de la 3 litri-om/zi in zonele aride ale Africii la peste 1000litri-om /zi in America. O mare cantitate de apa (aproximativ 85% din apa dulce)este folosita in agricultura.

In tara noastra calitatea apei a cunoscut o imbunatatire datorita reducerii productiei indusutriale si agriculturii, precum si datorita masurilor impuse de agentiile de protectie a mediului.

Din punct de vedere calitativ in Romania intalnim 2 feluri de ape:

A) ape de calitatea 1 – in care intra ape potabile , cele pentru pastranarii si ferme zootehnice(58%).

B) B) ape de calitatea a 2-a- apele pentru agreement , piscicultura si utilizari urbanistice.ACESTEA REprezinta 27% din cantitatea de ape.

Pt a determina gradul procentual de substante organice din apa s-a definit consumul biologic de oxigen (CBO5) ce se stabileste in mg/l , dar si consumul chimic de oxygen(CCO) IN MG/L.

MAsurarea consumului biologic de oxigen se face prin mentinerea esantionului de apa in flacon inchis timp de 5 zile la 20 grade c in obscuritate. Valorile uzuale pentru CBO5 sunt:

- aproximativ 10.000mg/l – ape industriale

- aproximativ 1000-2000 mg/l- ape din vopsitorii

- aprox 500-1500 mg/l –ape industriale diverse;

- aprox 230-300 mg/l –ape reziiduuale urbane;

- aprox 2 -3 mg/l –ape curate.

Pt a deter cantitatea apei se tine cont de :

-proprietatiile organoleptice

-determinarea suspensiilor totale din apa

-ph apei

- regimul de oxigen(R02) PRIN oxigenul dizolvat, CBO5

-regimul de mineralizare(RM) PRIN REZIDIUUL fix . CA si MG , cloruri, duritate.

-regimul toxic (RT) prin cantitatea de ammoniac

In concluzie se poate spune k in Romania cantitatea apelor este strict influentata de factorul antropic.

Pt o mai buna constientizare populatia ar trebuie informata cu privire la efectele nocive pe care o apa slab asupra organismelor , faunei si florei.

2.Ape subterane

Apele subterane sunt una dintre cele mai importante surse de apa potabila , deoarece , spre deosebire de apele de suprafata , acestea sunt de regula mai putin sau deloc poluate sau pot deveni potabile cu costuri economice mai reduse.

In general apele subterane nu necesita prelucrari costisitoare.Este sufficient uneori o dezinfectare corespunzatoare.

Apa subterana este strict influentata de volumul de apa continut intr-o anumita formatiune geologica.Astfel spus , cantitatea de apa subterana dintr-o anumita zona este conditionata de porozitatea rocilor din acea zona.Insa nu toata apa din porozitati este disponibila , ci doar un procent care poate fi drenat sub influenta fortei gravitationale denumit si productivitate specifica.

In functie de porozitate se intalnesc 2 cazuri de roci:

-cele nesaturate

-cele saturate.

Apa din zonele saturate se extrage prin forarea unor puturi de adancime , acolo unde apa are o miscare pe verticala in sus datorita curentilor.Acest lucru face posibila exploatarea acestei ape de calitate ridicata fata de cele de suprafata.

Calitatea apelor subterane este deteriorata datorita actiuni antropice, dar si in mica masura fenomenelor naturale.Apele meteorice aduc aport de gaze dizolvate(O2.N2.CO2, H2S), dar si de minerale dizolvate( Mg, azotati, cloruri, etc).Utilizarile casnice fac sa ajunga in apa subterana ( prin metonseizarea corespunzatoare a tancurilor septice, precum si prin infiltrarea apelor de suprafata) detergenti, azotati si alti produsi de degradare a substantelor organice , saruri si ioni ceea ce perturba calitatea acesteia.

Chiar si agricultura , prin irigatie genereaza aport de saruri in apele subterane, iar industria reprezinta un factor periculos de poluare a pelor subterane.

Calitatea apelor subterane se urmareste prin foraje din care se preleveaza probe de apa ce sunt supuse analizelor de laborator.

3.Ape uzate si statii de epurare

Calitatea apelor de suprafata este cel mai mult afectata de deversarea de catre om de ape uzare. Prin urmare, principala masura practica de protectie a calitatii apelor de suprafata este epurarea apelor uzate.

Primul pas spre epurare este colectrea apelor uzate, care se face prin sisteme de canalizare.Ele sunt mai simple la poluanti indurstriali, dar foarte vaste si complicate in cazul canalizarii localitatilor, deoarece trebuie sa preia ape uzate fecaliod-menajere de la nu foarte mare nr de surse (toate chiuvetele, WC-urile, cazi de la dus sau baie, etc).

Se mai adauga canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la statia de epurare, de unde de regula sunt restituite in emisar, de obicei un rau.

In evul mediu situatia in orasele europene era dezstruoasa, apele uzate erau aruncate pe strada, in cel mai bun caz in santul din mijlocul strazii.

In zonele rurale cu climat nu foarte rece si nu prea umed se pot folosi cu succes sisteme de tancuri septice cu campuri de absorbtie pe sol. Mai sigure dar mai scumpe sunt tanscurile septice inchise, care se vidanjeaza periodic si se transporta intreg continutul la o statie de epurare, sau se face sistem centrat de canalizare ca in mediul urban.

Majoritatea condultelor de canal sunt din ciment sau din azbociment, iar marile colectoareau structuri diverse, unele armate sau de metal. Exista insa principii comune si variante larg folosite.

Structura unei retele de canalizare este arbarescenta: canalele de record converg in canale colectoare secundare ce se reunesc un colectoare principale, ce se termina sau ar trebui sa se termine la statia de epurare.

Canalele pot fi curatate prin diverse tehnici: spalare cu presiune ridicata, curatare cu draga, lant sau cablu, curatare cu vehicule speciale.

Primele statii de epurare a apelor a aparut in Anglia in sec XIX. Initial s-au realizat canalizarii, care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un rau mort ce degaja miros pestilential, incat in geamurile Parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia sa pus bazele monitorizarii apelor uzate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Protectia Mediului.doc