Raspunsuri la Subiectele de la Examenul de la Studiul Impactului

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Raspunsuri la Subiectele de la Examenul de la Studiul Impactului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

1. Definiţi dezvoltarea durabilă.

„Raportul Bruntland”: dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.

Raportul Bruntland intitulat „Viitorul nostru comun”, susţine reconcilierea între economie şi mediul înconjurător „pe o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman nu numai în câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat”.

Legea protecţiei mediului 265/2006, defineşte conceptul de dezvoltare durabilă ca fiind „dezvoltarea ce corespunde necesităţilor prezentului fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a le satisface pe ale lor”.

Fundamental pentru acest concept este necesitatea integrării obiectivelor economice cu cele ecologice şi de protecţia mediului. În acest timp dezvoltarea este cel mai uşor de controlat prin politici şi măsuri legislative adecvate, încă din faza planificării acesteia (fig. 1)

O definiţie generală a conceptului de dezvoltare durabilă consideră că aceasta are ca obiectiv găsirea optimului interacţiunii dintre patru sisteme: economic, tehnologic, ambiental şi uman.

2. Menţionaţi cerinţele minime pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.

- redimensionarea creşterii economice;

- eliminarea sărăciei;

- controlul creşterii demografice;

- conservarea şi sporirea resurselor naturale;

- controlul riscurilor;

- participarea diferitelor forme guvernamentale la luarea deciziilor privind protecţia mediului;

- coroborarea deciziilor privind mediul şi dezvoltarea pe plan naţional cu cele de pe plan internaţional.

3. Indicaţi legătura dintre mediu şi dezvoltarea durabilă.

Legătura indisolubilă dintre mediul înconjurător şi dezvoltarea economică a fost evidenţiată în raportul Comisiei Mondiale privind mediul şi dezvoltarea prezentat în faţa Adunării Generale O.N.U. în 1987, cunoscut ca „Raportul Bruntland” şi care a definit dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente, fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”.

Raportul Bruntland intitulat „Viitorul nostru comun”, susţine reconcilierea între economie şi mediul înconjurător „pe o nouă cale de dezvoltare care să susţină progresul uman nu numai în câteva locuri şi pentru câţiva ani, ci pentru întreaga planetă şi pentru un viitor îndelungat”.

În iunie 1992, la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea, la care au participat 115 conducători ai statelor lumii. Cu această ocazie, pe plan internaţional, a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa, în continuă creştere, a dreptului internaţional al mediului, ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. În urma conferinţei au rezultat:

4. Definiţi: certificat de emisii de gaze cu efect de seră.

Certificat de emisii de gaze cu efect de seră – titlul care conferă dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent într-o perioada definită, şi care este transferabil.

5. Definiţi: gaze cu efect de seră.

GES – gazele atmosferice care au drept efect încălzirea globală şi schimbările climatice. Principalele GES sunt dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) şi protoxidul de azot (N2O). Mai puţin răspândite, dar foarte puternice, sunt: hidrofluorocarburile (HFC-uri), perfluorocarburile (PFC-uri) şi hexafluorura de sulf (SF6).

6. Explicaţi impactul schimbărilor climatice asupra mediului.

Oamenii tulbură procesele naturale prin modul în care trăiesc, iar ca rezultat planeta este acum mai fierbinte. Aceasta va conduce la un climat mai cald. Va creşte nivelul mării prin extinderea oceanelor şi topirea gheţarilor, va provoca furtuni şi secetă şi infectări cu paraziţi şi insecte.

În mai 1985, o echipă de cercetători britanici a atras atenţia că stratul de ozon cu proprietatea de a absorbi eficient razele ultraviolete de deasupra Antarcticii s-a deteriorat rapid. Descoperirea unei găuri în stratul de ozon al planetei, a atras atenţia multor oameni de ştiinţă.

Rezultatul creşterii cantităţii de raze ultraviolete ajunse la suprafaţa Pământului poate creşte rata de cancer a pielii, arsuri, cataractă, slăbirea sistemului imunologic.

7. Efectul de seră. Gaze cu efect de seră. Protocolul de la Kyoto-

Efectul natural de seră reglează temperatura pământului, menţinând condiţiile de viaţă. Energia solară ajunge pe Pământ sub forma radiaţiilor cu lungime de undă scurtă. Unele sunt reflectate de atmosferă si de suprafaţa terestră. Cea mai mare parte trece prin atmosferă şi încălzeşte suprafaţa pământului care, la rândul său, emite radiaţie infraroşie, cu lungime de undă mare (căldură). Modificarea bilanţului radiativ, adică schimbarea echilibrului dintre radiaţia care intră şi cea care iese din conturul alcătuit de Pământ şi atmosfera sa, duce la creşterea temperaturii globale (modificare pozitivă) sau la scăderea sa (modificare negativă). Unele gaze din atmosferă absorb căldura şi, reflectând-o înapoi către suprafaţa pământului, încălzesc atmosfera. Acestea sunt aşa numitele gaze cu efect de seră (GES sau GHG – „greenhouse gases”).

Efectul de seră este consecinţa activităţii umane la nivel global (figura 1.4). Aceasta indică măsura puterii de încălzire a unei molecule de gaz prin reţinerea unei părţi din radiaţia solară în 20 de ani.

„Vinovatul” principal în modificarea echilibrului termic al globului este bioxidul (dioxidul) de carbon care acţionează ca un acoperiş de sticlă cu o transparenţă de 48% şi care absoarbe în proporţie de 80% radiaţia infraroşie reflectată de suprafaţa pământului.

Pe lângă bioxidul de carbon (61%) îşi aduc aportul la acelaşi efect de seră şi metanul (CH4– 15%), pentoxidul de azot (N2O – 4%), precum şi hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulf (SF6) care însumează circa 9%, toate acestea fiind considerate gaze cu efect de seră – GES.

Aceste gaze au concentraţii foarte mici şi au fost definite ca „gaze trace”, dar au în schimb o putere de reţinere a ultravioletelor cuprinsă între 1,3 – 3,2 W/mp faţă de cea a bioxidului de carbon (0,9 – 2 W/mp) şi au o durată de viaţă mult mai mare.

În anul 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări s-au reunit la întâlnirea la nivel mondial de la Rio de Janeiro pentru a încerca să răspundă crizelor globale de mediu. S-a convenit stabilirea Convenţiei - Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC)

Obiectivul principal al Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice este: „realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a sistemului climatic. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient, care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvoltarea economică să se poată desfăşura într-o manieră durabilă.”

În Anexa B a Protocolului de Kyoto, România este înscrisă cu un angajament de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) de 8% faţă de emisiile din anul 1989, până în anul 2012.

S-a urmărit promovarea unor mecanisme de reducere a emisiilor de GES de către agenţii economici cu activităţi care generează astfel de emisii, în aşa fel încât îndeplinirea angajamentelor asumate de UE sub Protocolul de la Kyoto să fie mai puţin costisitoare.

Mecanisme flexibile care pot conduce la atingerea angajamentelor sunt:

- implementare în comun (JI),

- mecanism de dezvoltare curată (CDM),

Fisiere in arhiva (1):

  • Raspunsuri la Subiectele de la Examenul de la Studiul Impactului.doc