Sisteme de Depoluare

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Sisteme de Depoluare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 6 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Ecologie

Extras din document

C)( Stabilizarea aeroba a nămolului

Stabilizarea aeroba e un proces de degradare biologica compuşilor organici uşor biodegradabili caract prin faptul ca produşii fazei de solubilizare sunt asimilaţi de microorg in condiţii aerobe.

Stab aeroba se realizează in practica prin aerarea separata a nămolului primar si/sau biologic in bazine deschise si se fol de regula la prelucrarea nămolurilor din statiile de epurare care nu au decantare primara sau al căror nămol primar nu necesita sau nu se pretează la fermentarea aeroba. Procesul implica oxidarea directa a mat organice biodegradabile realizate de masa de organisme biologic active precum si oxidarea insasi a mat celular, faza denumita respiraţie endogena si care e de regula predominanta in proces.

Condiţionarea nămolurilor

Aceasta operaţie se executa in scopul aducerii nămolurilor primare sau secundare brute sau stabilizate intr-o stare in care sa fie mai uşor filtrabile, prim metode chimice sau termice. Se pot obţine rezultate si prin adaos de mat inert (zgura, cenuşa, rumeguş), dar ac proces prezintă dezavantajul primordial de creştere a volumului de nămol care tre prelucrat ulterior.

Condiţionarea chimica a nămolurilor

Se realizează cu reactivi care modifica structura ac in scopul micsorarii rezistentei specifice la filtrare. Agenţii chimici se clasifica in:

- minerali – clorura ferica, varul

- organici – polimeri sintetici, anionici, cationici

- micşti – amestec de polimeri cu celelalte

Alegerea si dozarea polimerului se face prin teste de laborator.

Condiţionarea termica a nămolurilor

Se realizează la temperaturi de 100-200 grade celsius , pres 1-2,5 atm durata de reţinere pana la 60 min.

Av : nu se degaja mirosuri neplăcute

Nu sunt necesari reactivi chimici, rezulta nămol stabilizat. Se poate face si condiţionarea prin inghet a nam care produce un efect similar cu condiţionarea termica.

Deshidratarea nămolurilor

Se poate face prin metode naturale sau prin procedee artificiale mecanice

Metodele naturale sunt folosite pt cantitati mici de nămol si atunci când se dispune de teren.

Metode artificiale- utilizate pt cantitati mari de nămol

Deshidratarea naturala a nămolurilor

- pe platforme de uscare a nămolurilor care sunt construcţii executate la suprafaţa solurilor caracterizate in deosebi după natura stratului de susţinere.

Daca solul e permeabil, dar nu exist pericolul infectării pânzei de apa freatica stratul de susţinere are rolul de a drena apa din nămol.

Platformele cu strat de susţinere impermeabil sunt executate doar atunci când exista pericolul pătrunderii apei de drenaj in pânza de apa freatica. Pe platforma de drenaj deshidratarea se realizează pe doua cai:

- infiltrare

- evaporare

Straturile de susţinere drenate se alc dintr-un strat de zgura, pietriş sau piatra sparta peste care se aseaza un strat de nisip de grosime de o,2 m.

Pt terenurile impermeabile apa colectata din straturile de sustinere este evacuata prin tuburile de drenaj montate sub adancimea de inghet.

Platformele impermeabile se executa pe straturi de argila in grosime de 0,2-0,3 m, sau in straturi de beton in grosime de 0,1m peste care se aseaza straturi de sustinere prevazute cu conducte de drenaj. Accesul namolului pe platforme se face prin tuburi de otel cu diam min de peste 15 mm sau prin jgheaburi de forma semicirculara in sect transversala.

Fisiere in arhiva (5):

  • sd C9.doc
  • SD C13b.doc
  • Sd C12a.doc
  • SD C 10c.doc
  • SD - curs 2.doc