Credit

CREDITUL

Creditul consta in transmiterea d bunuri, p timp limitat,fixat dinainte,numit skdentă contra unei sume d bani–dobânda. Functiile soc-eco pozitive ale creditului:

- înlesneste sporirea capitalului real; - contribuie la concentrarea activitătii în unităti eco mari; -accelerează tranzactiile comerciale; -sporeste viteza de rotatie a banilor si contribuie la dimensionarea

masei monetare; -exercită o influentă benefik asupra consumului.Forme de credit: a)după forma de proprietate a debitorului: -crd privat; - crd public. b)după durata acordării creditului: - credite la vedere; -credite la termen;

-termen scurt (până la un an); -termen mediu (între trei si cinci ani); -termen lung (peste cinci ani). C)după modalitatea de garantare a creditului: - crd pers; -crd real (crd p amanet;crd lombard; crd p ipotek).d)după scopul urmărit d debitori:

-crd d consum; -crd d productie.

CEREREA SI OFERTA D MONEDA

Cererea de monedă reprez kntitatea d monedă kre e cerută într`o eco in functie d pretul său (rata dobânzii). Mărimea C d monedă depinde d utilitătile acesteia –

facilitătile p kre le pot asigura disponibilitătile bănesti. Factori obiectivi si subiectivi c det C d monedă: volumul total al schimburilor; amploarea creditului; comportamentul ag’ eco (înclinatia spre likiditate). Preferinta pt likiditatea s bazează p mai multe mobiluri: mobilul venitului; mobilul afacerilor; mobilul prudentei; mobilul speculatiei. Stocul d monedă s măsoară prin likiditatea monetară,kre s exprimă în mărime relativă prin rata likiditătii.

Oferta de monedă reprez kntitatea de monedă kre poate fi oferită in functie de pretul său (rata dobânzii). Diferitele componente monetare sunt create si puse în circulatie de:băncile comerciale, Trezorerie si Bank Centrală. Băncile comerciale crează monedă d cont prin acordarea d credite ag’ eco. Trezoreria efectuează cea mai mare parte a plătilor sale prin intermediul Băncii Centrale si a băncilor comerciale. Trezoreria oferă moneda prin împrumuturile pe kre le

contractează la bănci comerciale sub forma obligatiunilor emise si subscrise.

OBIECTUL PIETEI DE KP

Ob pietei de kp îl constituie tranzactiile cu activele financiare, al kror rol în eco de piată creste si se diversifică continuu.

Activele sunt bunurile kre au capacitatea de a genera fluxuri de venituri în viitor.

Activele fizice cup: bunurile de kp fix; suprafetele de teren; bunurile constituite în stocuri si rezerve; bunurile de consum de folosintă îndelungată; locuintele.

Activele financiare cup: depozitele monetare si semimonetare; hârtiile de valoare pe termen scurt; hârtiile de valoare pe termen lung. Hârtiile de valoare reprez instrumente prin intermediul krora: se plasează economiile bănesti; se asigură acoperirea unor necesităti de finantare,peste propriile resurse. Hârtiile de valoare sunt: hârtiile de valoare p termen scurt kre facilitează finantări respectiv plasamente pe perioade mai mici de un an;

hârtiile de valoare pe termen lung, active financiare kre mijlocesc finantări, respectiv plasamente pe perioade ce depăsesc un an. Hârtiile de valoare pe termen scurt sunt: efectele de comert; bunurile de tezaur; certificatele de depozit. Hârtiile de valoare pe termen lung sunt: hârtii de valoare cu venituri fixe; hârtii de valoare cu venituri variabile. Obligatiunea e un titlu de credit pe termen lung. Emitentul

obligatiunii e debitorul,iar detinătorul acesteia – creditorul.Venitul adus de obligatiune se num cupon sau dobândă si e un venit fix. Actiunea e un titlu de prop, dovedind participarea detinătorului la kp soc al SA kre a emis titlul. Act’ pot fi: privilegiate, aduktoare de venit fix; ordinare,aduktoare de venit variabil.

Piata d kp e compusă din: piata actiunilor; piata ipotekră; piata obligatiunilor corporatiilor; piata obligatiunilor administratiei publice.