Economie națională

1. Conceptul de economie nationala. Gandirea economica romaneasca

Stiinta economica moderna isi are originea in Anglia in epoca expansiunii comerciale si coloniale. Scrierile pe teme economice nu urmareau idealuri pur teoretice, ci inarmarea practicienilor englezi cu un minim de cunostiinte si argumente economice utile activitatii lor. Anglia era interesata sa farame rezistenta altor state fata de expansiunea marfurilor sale industriale. Acesta fiind scopul principal, lucrarile economice nu erau preocupate de protejarea unei natiuni, nimeni nu ataca Anglia, ci de eliminarea barierelor vamale impuse de alte state marfurilor britanice. Apararea intereselor britanice conducea la o argumentatie care cerea neglijarea intereselor nationale ale pietelor ce urmau a fi cucerite.

Abia in sec 19, cand statele germanice se unificau, a aparut necesitatea unei teorii economice a economiei nationale.

Cand Friederich List a inceput sa pledeze in acest sens, sustinand protectionismul impotriva marfurilor industriale englezesti nu numai ca nu a fost inteles, dar a fost fortat sa emigreze in America.

Fara a contesta necesitatea existentei “economiei cosmopolite”, Fr. List insista asupra necesitatii complementarii acesteia, “economia nationala”.

Economia nationala ca stiinta are o menire educativa. Acest rol educativ serveste la doua actiuni. Pe termen scurt ajuta politica in a-si exercita misiunea, iar pe termen lung ajuta natiunea sa se integreze intr-o economie mondiala viitoare pasnica.

In sec 19 constiinta nationala s-a dezvoltat si in Romania. Pana dupa primul razboi, cand s-a realizat unitatea nationala, argumentele principale utilizate in slujba acestei noi ideologii erau de natura istorica si culturala. Mihail Manoilescu se exprima aproape exclusivist asupra acestei predominari literare in abordarea problemei nationale.

Realizarea unitatii nationale in 1918 a generat o modificare in atitudinea intelectualitatii romanesti. Nu mai era necesar sa insisti cu argumente istorice si culturale in favoarea unitatii nationale, deoarece ea era deja realizata. Pe prim plan se punea consolidarea acestei unitati, o dezvoltare intensiva a natiunii. Vechile forme statale nu au favorizat o complementaritate economica aa provinciilor romanesti. In perioada interbelica gandirea economica romaneasca s-a axat pe formarea complexului economic national, asigurand modernizarea economiei care avea mari ramaneri in urma fata de occidentul Europei, intr-o forma care sa aprofundeze economic unitatea nationala.

Personalitatile timpului au receptat in forme specifice aceasta modificare, dar nu au contestatcotitura ce s-a produs in gandirea romaneasca. Exemplificam cu extremele :Mihail Manoilescu si Stefan Zeletin. M. Manoilescu pune accent pe constiinta nationala ca pe o predestinare, iar pentru Stefan Zeletin rostul economiei nationale este sa favorizeze capitalul autohton si sa inchida accesul capitalului starin.

2. Agricultura si industria in perioada 1750-1850

Agricultura

Proprietatea asupra pamantului era concentrata in mainile marilor stapani laici si ecleziastici.

Munca salariata se extinde lent, odata cu raspandirea arendasiei.

In 1883 cca. 75% din mosiile din Tara Romaneasca erau exploatate in regim de arenda, iar in Moldova si Transilvania 50%.

Incep trepatat sa fie aplicate tehnici moderne, sa fie importate soiuri de seminte. Drept consecinta, in jurul anilor 1830 se obtin randamente de pana la 15-20 de tone samanta, valori superioare celor din Europa de Vest. Cultura de baza ramane porumbul, cu o pondere de 80% din productia de cereale din Tara Romaneasca si cca. 60% in Moldova.