Economie publică subiecte examen rezolvate

Tragedia proprietăţii comune (tragedy of commons) (Hume)

• un număr de indivizi (vecini) au acces la o pajişte aflată în proprietate

comună.

• fiecare individ are voie să-şi pască animalele şi nici un individ nu are

dreptul să vândă pajiştea, sau părţi din aceasta; deoarece nici un

individ nu are voie să vândă altuia dreptul de utilizare a pajiştii,

rezultă că nu poate exista nici un schimb.

• pajiştea fiind un bun liber indivizii vor avea tendinţa să o folosească în

exces ⇒ deteriorarea rapidă a acesteia.

• dacă un individ doreşte să introducă un sistem de drenare, sau altă

măsură care ar îmbunătăţi calitatea pajiştii, ceilalţi vor beneficia de

rezultate fără să suporte costurile.

• în cazul unui grup mic se poate negocia mai uşor o soluţie pentru

rezolvare problemei. Dacă grupul este mare obţinerea unui consens

este costisitoare ⇒ costurile de tranzacţie şi de luare a deciziei sunt

mari.

În absenţa unei reguli de utilizare interesele individuale ale fiecărui

individ pot intra în conflict

David Hume: rolul statului este de a reglementa comportamentul

individual astfel încât să se reducă tragedia proprietăţii comune; rolul

guvernului este de a aloca utilizarea în timp a resurselor astfel încât să

asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.

Soluţia pieţei ar putea fi îmbunătăţită numai dacă fiecare individ

cooperează. Statul poate oferi o soluţie deoarece el dispune de forţă

coercitivă. Coerciţia este văzută în sens benefic şi anume ca alocarea

resurselor pe care statul le produce să fie o îmbunătăţire în sens Pareto a

rezultatului necooperant

Conceptul pasagerului clandestin (free rider)

• pasager clandestin este un individ care nu-şi prezintă corect intenţiile

de a beneficia de un bun aflat în proprietate comună şi prin urmare nu

plăteşte pentru aceste beneficii.

• pentru fiecare membru al grupului este raţional să fie pasager

clandestin; dacă toţi membrii grupului vor juca rolul pasagerului

clandestin în final nici unul dintre ei nu va mai putea beneficia de

proprietatea comună, ca urmare a deteriorării acesteia.

• Pasagerul clandestin presupune că toţi ceilalţi membri ai grupului nu

vor juca acelaşi rol.

• Indivizii constată că este în interesul lor să nu furnizeze informaţii

false celorlalţi. În cazul unui bun privat intenţia de a trişa scade pe

măsură ce grupul consumatorilor creşte

3. Negocierea si manipularea voturilor

Principiul majorităţii în alegere (votare)

• într-o democraţie, una din cele mai utilizate reguli ale alegerii

colective este aceea a principiului majorităţii.

o democraţia directă: cetăţenii votează în mod direct o

anumită alternativă.

o democraţia reprezentativă: unii indivizi sunt aleşi (printr-o

procedură de votare bazată pe principiul majorităţii) pentru a

reprezenta interesele celor care i-au ales.

James Buchanan; Gordon Tullock: tranzacţionarea voturilor face

procesul de votare bazat pe majoritate mai eficient atât în termenii

alocării resurselor cât şi în cei ai distribuţiei bunăstării.

Dezavantaj: pe măsura tranzacţionării voturilor, mărimea bugetului

public creşte în timp ⇒ potenţial ineficienţă economică.

3. votarea nesinceră (manipularea): prin raportarea falsă a

preferinţelor în favoarea sa, un individ va putea să influenţeze

rezultatul votării conform regulii majorităţii.

Teorema lui Gibbard şi Satterthwaite

Fiecare procedură de votare non-dictatorială este manipulabilă, cu

excepţia cazului în care alegerea este limitată la două alternative sau

există restricţii severe asupra domeniului preferinţelor individuale (i.e.

dacă preferinţele sunt cu un singur vârf).

Manipularea. Exemplu

Fie trei indivizi (A, B, C) care se confruntă cu trei alternative (x, y, z).

Ordonările preferinţelor (P) sunt date astfel:

Individul A: yPzPx

Individul B: zPxPy

Individul C: xPyPz

• să presupunem că este aleasă varianta y. Aceasta este cel mai puţin

preferată de individul B, care poate să îmbunătăţească rezultatul

pretinzând că preferinţele sale sunt xPyPz. Acest fapt ar putea să

schimbe alegerea colectivă în favoarea lui, dacă ordonările preferinţelor lui A şi C rămân fixate.