Economie Publica Subiecte Examen Rezolvate

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Economie Publica Subiecte Examen Rezolvate.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 19 fisiere doc de 28 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Tragedia proprietăţii comune (tragedy of commons) (Hume)

• un număr de indivizi (vecini) au acces la o pajişte aflată în proprietate

comună.

• fiecare individ are voie să-şi pască animalele şi nici un individ nu are

dreptul să vândă pajiştea, sau părţi din aceasta; deoarece nici un

individ nu are voie să vândă altuia dreptul de utilizare a pajiştii,

rezultă că nu poate exista nici un schimb.

• pajiştea fiind un bun liber indivizii vor avea tendinţa să o folosească în

exces ⇒ deteriorarea rapidă a acesteia.

• dacă un individ doreşte să introducă un sistem de drenare, sau altă

măsură care ar îmbunătăţi calitatea pajiştii, ceilalţi vor beneficia de

rezultate fără să suporte costurile.

• în cazul unui grup mic se poate negocia mai uşor o soluţie pentru

rezolvare problemei. Dacă grupul este mare obţinerea unui consens

este costisitoare ⇒ costurile de tranzacţie şi de luare a deciziei sunt

mari.

În absenţa unei reguli de utilizare interesele individuale ale fiecărui

individ pot intra în conflict

David Hume: rolul statului este de a reglementa comportamentul

individual astfel încât să se reducă tragedia proprietăţii comune; rolul

guvernului este de a aloca utilizarea în timp a resurselor astfel încât să

asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.

Soluţia pieţei ar putea fi îmbunătăţită numai dacă fiecare individ

cooperează. Statul poate oferi o soluţie deoarece el dispune de forţă

coercitivă. Coerciţia este văzută în sens benefic şi anume ca alocarea

resurselor pe care statul le produce să fie o îmbunătăţire în sens Pareto a

rezultatului necooperant

Conceptul pasagerului clandestin (free rider)

• pasager clandestin este un individ care nu-şi prezintă corect intenţiile

de a beneficia de un bun aflat în proprietate comună şi prin urmare nu

plăteşte pentru aceste beneficii.

• pentru fiecare membru al grupului este raţional să fie pasager

clandestin; dacă toţi membrii grupului vor juca rolul pasagerului

clandestin în final nici unul dintre ei nu va mai putea beneficia de

proprietatea comună, ca urmare a deteriorării acesteia.

• Pasagerul clandestin presupune că toţi ceilalţi membri ai grupului nu

vor juca acelaşi rol.

• Indivizii constată că este în interesul lor să nu furnizeze informaţii

false celorlalţi. În cazul unui bun privat intenţia de a trişa scade pe

măsură ce grupul consumatorilor creşte

3. Negocierea si manipularea voturilor

Principiul majorităţii în alegere (votare)

• într-o democraţie, una din cele mai utilizate reguli ale alegerii

colective este aceea a principiului majorităţii.

o democraţia directă: cetăţenii votează în mod direct o

anumită alternativă.

o democraţia reprezentativă: unii indivizi sunt aleşi (printr-o

procedură de votare bazată pe principiul majorităţii) pentru a

reprezenta interesele celor care i-au ales.

James Buchanan; Gordon Tullock: tranzacţionarea voturilor face

procesul de votare bazat pe majoritate mai eficient atât în termenii

alocării resurselor cât şi în cei ai distribuţiei bunăstării.

Dezavantaj: pe măsura tranzacţionării voturilor, mărimea bugetului

public creşte în timp ⇒ potenţial ineficienţă economică.

3. votarea nesinceră (manipularea): prin raportarea falsă a

preferinţelor în favoarea sa, un individ va putea să influenţeze

rezultatul votării conform regulii majorităţii.

Teorema lui Gibbard şi Satterthwaite

Fiecare procedură de votare non-dictatorială este manipulabilă, cu

excepţia cazului în care alegerea este limitată la două alternative sau

există restricţii severe asupra domeniului preferinţelor individuale (i.e.

dacă preferinţele sunt cu un singur vârf).

Manipularea. Exemplu

Fie trei indivizi (A, B, C) care se confruntă cu trei alternative (x, y, z).

Ordonările preferinţelor (P) sunt date astfel:

Individul A: yPzPx

Individul B: zPxPy

Individul C: xPyPz

• să presupunem că este aleasă varianta y. Aceasta este cel mai puţin

preferată de individul B, care poate să îmbunătăţească rezultatul

pretinzând că preferinţele sale sunt xPyPz. Acest fapt ar putea să

schimbe alegerea colectivă în favoarea lui, dacă ordonările preferinţelor lui A şi C rămân fixate.

Fisiere in arhiva (19):

  • abordarile interesului public in viziunea politicienilor.doc
  • criterii de evaluare ale structurilor de integrare pe orizontala.doc
  • depasirea impasului arrow prin metoda intensitaii preferintelor.doc
  • depasirea impasului arrow prin preferinte cu un singur varf.doc
  • furnizarea optima a bunului public analiza echilibrului general modelul samuelson.doc
  • integrarea pe verticala - practici interzise.doc
  • interventia statului pe piata muncii.doc
  • modelul dezvoltarii cheltuielilor publice.doc
  • modelul peacock si wiseman de evolutie a cheltuielilor publice.doc
  • modelul Wicksell-Lindahl de furnizare a bunurilor publice.doc
  • monopolul simplu si bilateral pe piata muncii.doc
  • monopsonul pe piata muncii.doc
  • negocierea si manipularea voturilor.doc
  • paradoxul lui Condorcet.doc
  • rolul si functiile statului.doc
  • solutia Coase pentru externalitatile negative.doc
  • solutia pigou pentru externalitatile negative.doc
  • teorema lui Arrow.doc
  • tragedia proprietatii comune si comportamentul blatistului.doc