Analiza Componentelor Principale
Analiza clusterelor a fost folosita în marketing pentru a servi unei varietati mari de scopuri,...
Aceasta fituica rezuma Economie Publica Subiecte Examen Rezolvate. Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).
Arhiva contine 19 fisiere doc de 28 de pagini (in total).
Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.
Domeniu: Economie
Tragedia proprietăţii comune (tragedy of commons) (Hume)
• un număr de indivizi (vecini) au acces la o pajişte aflată în proprietate
comună.
• fiecare individ are voie să-şi pască animalele şi nici un individ nu are
dreptul să vândă pajiştea, sau părţi din aceasta; deoarece nici un
individ nu are voie să vândă altuia dreptul de utilizare a pajiştii,
rezultă că nu poate exista nici un schimb.
• pajiştea fiind un bun liber indivizii vor avea tendinţa să o folosească în
exces ⇒ deteriorarea rapidă a acesteia.
• dacă un individ doreşte să introducă un sistem de drenare, sau altă
măsură care ar îmbunătăţi calitatea pajiştii, ceilalţi vor beneficia de
rezultate fără să suporte costurile.
• în cazul unui grup mic se poate negocia mai uşor o soluţie pentru
rezolvare problemei. Dacă grupul este mare obţinerea unui consens
este costisitoare ⇒ costurile de tranzacţie şi de luare a deciziei sunt
mari.
În absenţa unei reguli de utilizare interesele individuale ale fiecărui
individ pot intra în conflict
David Hume: rolul statului este de a reglementa comportamentul
individual astfel încât să se reducă tragedia proprietăţii comune; rolul
guvernului este de a aloca utilizarea în timp a resurselor astfel încât să
asigure maximizarea interesului tuturor membrilor grupului.
Soluţia pieţei ar putea fi îmbunătăţită numai dacă fiecare individ
cooperează. Statul poate oferi o soluţie deoarece el dispune de forţă
coercitivă. Coerciţia este văzută în sens benefic şi anume ca alocarea
resurselor pe care statul le produce să fie o îmbunătăţire în sens Pareto a
rezultatului necooperant
Conceptul pasagerului clandestin (free rider)
• pasager clandestin este un individ care nu-şi prezintă corect intenţiile
de a beneficia de un bun aflat în proprietate comună şi prin urmare nu
plăteşte pentru aceste beneficii.
• pentru fiecare membru al grupului este raţional să fie pasager
clandestin; dacă toţi membrii grupului vor juca rolul pasagerului
clandestin în final nici unul dintre ei nu va mai putea beneficia de
proprietatea comună, ca urmare a deteriorării acesteia.
• Pasagerul clandestin presupune că toţi ceilalţi membri ai grupului nu
vor juca acelaşi rol.
• Indivizii constată că este în interesul lor să nu furnizeze informaţii
false celorlalţi. În cazul unui bun privat intenţia de a trişa scade pe
măsură ce grupul consumatorilor creşte
3. Negocierea si manipularea voturilor
Principiul majorităţii în alegere (votare)
• într-o democraţie, una din cele mai utilizate reguli ale alegerii
colective este aceea a principiului majorităţii.
o democraţia directă: cetăţenii votează în mod direct o
anumită alternativă.
o democraţia reprezentativă: unii indivizi sunt aleşi (printr-o
procedură de votare bazată pe principiul majorităţii) pentru a
reprezenta interesele celor care i-au ales.
James Buchanan; Gordon Tullock: tranzacţionarea voturilor face
procesul de votare bazat pe majoritate mai eficient atât în termenii
alocării resurselor cât şi în cei ai distribuţiei bunăstării.
Dezavantaj: pe măsura tranzacţionării voturilor, mărimea bugetului
public creşte în timp ⇒ potenţial ineficienţă economică.
3. votarea nesinceră (manipularea): prin raportarea falsă a
preferinţelor în favoarea sa, un individ va putea să influenţeze
rezultatul votării conform regulii majorităţii.
Teorema lui Gibbard şi Satterthwaite
Fiecare procedură de votare non-dictatorială este manipulabilă, cu
excepţia cazului în care alegerea este limitată la două alternative sau
există restricţii severe asupra domeniului preferinţelor individuale (i.e.
dacă preferinţele sunt cu un singur vârf).
Manipularea. Exemplu
Fie trei indivizi (A, B, C) care se confruntă cu trei alternative (x, y, z).
Ordonările preferinţelor (P) sunt date astfel:
Individul A: yPzPx
Individul B: zPxPy
Individul C: xPyPz
• să presupunem că este aleasă varianta y. Aceasta este cel mai puţin
preferată de individul B, care poate să îmbunătăţească rezultatul
pretinzând că preferinţele sale sunt xPyPz. Acest fapt ar putea să
schimbe alegerea colectivă în favoarea lui, dacă ordonările preferinţelor lui A şi C rămân fixate.