Grile Moneda si Credit

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta fituica rezuma Grile Moneda si Credit.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

MONEDA SI CREDIT –modele de teste grilǎ

84. Biletul la ordin este emis de:

a) Debitor;

85. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin, apar:

a) 2 persoane;

86. În cazul biletului la ordin, dobânda:

a) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ, împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor;

b) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat;

87. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin:

a) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice, în cazuri speciale;

88. Un înscris cambial poate fi:

a) La purtǎtor;

b) Nominativ;

c) La ordin;

89. Trata este emisǎ de:

a) Trǎgǎtor;

b) Beneficiar;

90. Trata se adreseazǎ:

a) Trasului;

b) Debitorului;

91. Biletul la ordin se adreseazǎ:

a) Creditorului;

92. Domicilierea unei trate se referǎ la:

a) Locul unde se efectueazǎ plata;

93. Cambia este:

a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ;

b) Un angajament de platǎ scris, abstract, necondiţionat;

c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani;

94. Acceptul comercial aparţine:

a) Debitorului;

b) Trasului;

95. Acceptul comercial apare:

a) Numai în cazul tratei;

96. În cazul acceptului bancar:

a) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ;

97. Girul reprezintǎ:

a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane;

b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ, solidar cu debitorul;

c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei;

d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale;

98. Girul reprezintǎ:

a) O andosare;

b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit, dându-i garanţii suplimentare;

99. Formula girului se înscrie:

a) Pe verso-ul cambiei;

b) Pe verso-ul biletului la ordin;

100. Girul poate sǎ aparǎ:

a) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;

101. Girul este plin, când:

a) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ;

102. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu:

a) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci;

103. Bancnotele sunt:

a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor;

b) Cambii ale bǎncii de emisiune;

c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor;

d) Creanţe generalizate asupra economiei;

104. Cecul este emis de:

a) Trǎgǎtor;

105. În cazul cecului apar ca protagonişti:

a) 3 pǎrţi;

106. Cecul este întotdeauna plǎtibil:

a) la vedere;

107. În cazul cecului, iniţiativa plǎţii aparţine:

a) debitorului;

108. În cazul cecului, trasul:

a) este obligaoriu o bancǎ;

109. Scontul este:

a) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale;

b) o formǎ particularǎ a dobânzii;

110. În condiţii normale, taxa oficoalǎ a scontului este:

a) mai micǎ decât taxa scontului privat;

111. Creditul de scont este acordat de :

a) bancǎ;

112. Creditul de scont este primit de:

a) trǎgǎtor;

b) creditor;

113. Scontul reprezintǎ:

a) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar;

114. Reducerea ratei oficiale a scontului:

a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ;

b) este realizatǎ când economia stagneazǎ;

c) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate;

115. Majorarea ratei oficiale a scontului:

a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine;

b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii;

116. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt:

a) creditul ca încredere;

b) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb;

c) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire;

117. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt:

a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;

b) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;

c) rambursarea creditelor la scadenţǎ;

118. Separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui, ca trǎsǎturǎ a creditului, presupune:

a) capitalul de împrumut este folosit de cel care îl primeşte cu titlu de împrumut;

b) bǎncile apar ca intermediari specifici, se interpun între cei care dispun de resurse de finanţat şi cei care au nevoie de ele;

119. Plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut, ca trǎsǎturǎ a creditului, presupune:

a) dobânda reprezintǎ “chiria” pe care o plǎteşte debitorul pentru dreptul ce i se acordǎ de a utiliza capitalul de împrumut;

b) pentru utilizarea credtelor, dobânda se coreleazǎ cu rata profituluiobţinutǎ de întreprinzǎtori;

120. Nivelul dobânzii exercitǎ influenţ asupravolumului creditelor şi, prin urmare, şi asupra eoluţiei indicatorilor economici:

a) da;

121. O dobândǎ scǎzutǎ, practicatǎ în unele perioade, inferioarǎ ratei inflaţiei:

a) constituie un stimulent pentru întreprinderi în a angaja credite sporite;

b) favorizeazǎ cererea de credite;

122. În cazul în care bǎncile sunt lipsite de o adevǎratǎ autonomie şi accept o creditare impusǎ de stat, în perspectiva realǎ a returnǎrii creditului:

a) atât întreprinderile cât şi bǎncile sunt subordonate planului imperativ;

b) delimitarea între finanţarea bugetarǎ şi creditarea bancarǎ se estompeazǎ;

c) creditul devine, adesea, prin nerambursarea sa normalǎ, o formǎ de finanţare a piederilor, substitundu-se subvenţiilor statului;

123. Dificultatea aprecierii durateipentru care se legitimeazǎ creditele decurge din acţiunea concomitentǎ a:

a) particularitǎţii sectorului de activitate;

b) nivelului eficienţei în activitatea agenţilor economici;

c) din angajarea de cheltuieli în succesiunea tuturor momentelor circuitului economic, nu numai la debutul sǎu;

124. Cea mai economicǎ, mai realǎ şi mai adecvatǎ formǎ de garantare a creditelor este:

a) garantarea financiarǎ, bazatǎ pe situaţia financiarǎ de ansamblu a debitorului;

Fisiere in arhiva (1):

  • Grile Moneda si Credit.doc