Microeconomie

CONSUMATORUL

K fiinta rationala si afectiva, consumatorul isi stab in fiekre mom al existentei sale, unul sau mai multe prog de consumEl isi ordoneaza rational pref si adopta decizile de consum p baza unor axiome:1.Axioma comparatiei presup alegerea consum, din utilizarile alternative in fol a 2 bunuri: A si B.

2.Tranzitivitatea optiunii d la un bun la altu, s manifesta astfel:dak un consum prefera bunul C bunului B si p A bunului B,at inseamna k el pref bunul A bunului C

3.Axioma kntitatii sau a insaturatiei, consta in optiunea pt cea mai mare kntitate, dak bunurile alternative in consum au aceeasi util.4.Axioma convexitatii, s ref la faptul k un consumator pref combinatiile echilibrate intre bunuri, in locul celor extremale

Prog d consum reprez specifikrea unor cantitati anumn din bunuri dif kre ii asigura unui consum dat o anumita utilitat

Prog de consum ale fiecarui consummator sunt influentate de:1)Fact generali, izvorati din nivelul dezv, din structurile economice si din mediul economico social si nat in care el exista. 2)Statutul social si situatia familiala a consum, niv sau d cultura si civilizatie;3) Incidentele fenomenului de inducere a nevoilor, formarea si dezv nevoilor umane fiind unul din cele mai complexe procese; 4)Orientarea consumului prin mass-media, prin reclama si publicitate, prin moda si imitatie. Cu toate acestea multiple det si influente, prog’ de consum raman individuale si subiective.

Doua sau mai multe prog d consum sunt echivalente dak fiekre dintre ele ii of consum acelasi niv d satisfactie, prin combinatiile dif de bunuri asigurandu-se aceeasi utilitate agregata. Consum nu pref un prog in detrimental altuia. Curba care uneste toate combinatiile posibile din bunurile x si y, fiekre dintre acestea furnizand consumatorului aceeasi utilitate agregata, s num curba de indiferenta.

Harta curbelor d indiferenta reprez ansamblul curbelor de indiferenta, kre dau expresie prog d consum concurente, imaginate de ktre un consum. Prop curbelor de indiferenta: 1) O curba d indif mai inalta (deplasata in dreapta sus) exprima un niv de utilitate mai mare; 2. Curbele de indif din kdrul aceleasi fam d curbe de indif nu s intersecteaza never.

3.Ele pot lua forma unor cercuri

concentrice,dar numai partea descrescatoare a aceastora reprez consumuri rationale. Rata marginala d substitutie intre 2 bunuri, desemneaza kntitatea dintr-un bun economic (y) la kre un consum e dispus sa renunte, in schimbul procurarii unei unitati suplimentare dintr`un alt bun (x), a.i. sa fie posibila mentinerea aceluiasi niv de satisfactie sau d util agregata. Linia bugetului, num uneori si linia venitului disponibil, desemneaza ansamblul combinatiilor kre arata posibilitatile de cump ale consumatorului, in limita resurselor sale disponibile.

FACTORII DE PRODUCTIE

Ansamblul activittilor din ec unei tari are k premise resursele productive, reprez de totalitatea mijloacelor disponibile si susceptibile d a fi valorificate in producerea de bunuri mat si servicii.

Avutia nationala este alc din totalitatea bunurilor de kre dispune o tara la un mom dat. Indif d nat si destinatia lor,bunurile kre form avutia au urm carac: sunt limitate cantitativ; s afla in proprietatea dif agenti eco;pot fi transportabiler si fc obiect al tranzactiilor d piata. La niv unei tari, avutia nat este alc din ansamblul bunurilor d kre dispune tara respective la un moment dat si soldul sau de resurse financiar-valutare. Avutia nat este, in gen, structurata p mai multe componente principale:1.Resurse nat, util sau utilizabile in active, cup: fondul funciar p kteg de fol, fondul forestier, apele etc.