Monedă și credit

Sarpele monetar (24.04.1972-12.03.1979)– miscarea solidara a monedelor europene, care floteaza concertat fata de celelalte valute.

Corelare: - ±2,25% fata de paritate intre fiecare moneda din sistem si dolarul SUA;

- ± 1,125% fata de paritate intre o moneda europ.din sist.si fiecare dintre celelalte monede membre.

Diametrul sarpelui(2,25%)-egal cu 1/2 diametrului tunelului (4,5%), iar sarpele fluctueaza liber in tunel.

Asemanari intre sarpele monetar si Sistemul Monetar European:

- participare voluntara; - obiectiv-crearea unei zone de stabilitate monetara;

-obligatiile asumate de un stat membru-mentinerea unui sistem de cursuri fixe, prin interventia pe piata a bancilor centrale.

Diferente: -superioritatea SME; -aparitia ECU si rolul central pe care il va juca in SME;

- existenta unui indicator de divergenta care declanseaza interventiile bancilor centrale pe piata;

- institutionalizarea si perfectionarea sprijinului destinat interventiei pe piata pentru mentinerea cursului in limitele prestabilite.

Calculul ECU: - importanta relativa a PIB a fiecarei tari participante pe o perioada de 5 ani.

- ponderea tarii in comertul intracomunitar pe o perioada de 5 ani;

- participarea fiecarei tari centrale la mecanismului de sprijin pe termen scurt prevazut in cadrul Fd.European de Coop.Monetara.

Revizuiri in cosul ECU:

1. 15.09.1984-CE-nr.monedelor componente ale cosului ECU creste la 10(drahma greceasca)

2. 09.1989 – 12 monede in cos – Spania +Portugalia

Interventii in cadrul SME: 1.marginale obligatorii-particip.activa pe piata valutara a ambelor banci centrale.

2. intramarginale, facultative – realizate unilateral de catre o singura banca centrala.

Finantari prin FECOM: 1.pe term.f.scurt, nelimit.ca vol, acordate de bancile centrale intre ele(75 zile).

2. pe termen scurt-intre banci centrale(09.02.1970)

3. termen mediu-credit intre tarile membre(1971)

EURO – 01.01.1999 – SME II inlocuieste SME – marja de fluctuatie ±15% fata de paritate.

SME II – 01.01.1999 – 2 monede: coroana daneza(±2,25% fata de paritatea 7,46038 DKK/EUR); -drahma greceasca(±15% fata de paritatea 340,750 GRD/EUR)

In prezent: coroana estoniana(kroon-±15% fata de paritatea 15,6466); -litasul lituanian(15% fata de paritatea 3,45280); -lats-ul leton(±15% fata de paritatea 0,702804).

28.06.2004 – talerul sloven(±15% fata de 239,640); -lira cipriota(±15% fata de 0,585274); -lira malteza(0,429300)

Etapele crearii Uniunii Europene: 1. pana la 01.01.1994 – intarirea Uniunii Economice, prin masuri de desavarsire a Pietei Unice Interne. -dezv.coordonarii politicilor economice;

-extinderea la toate monedele tarilor comunitare a mecanismului Sist.Monetar European si largirea rolului ECU;

-negocierea si aprobarea Tratatului Uniunii Europene.

2. 01.01.1994-31.12.1996 – Institutul Monetar European-Banca centrala Europeana

-intarirea Pietei Unice Interne

-indeplinirea de catre tarile membre a criteriilor de convergenta(rata inflatiei sa nu depaseasca 1,5% nivelul mediu al inflatiei; rata dobanzii nominale pe termen lung sa nu depaseasca cu 2% media; deficitul bugetar sa nu fie excesiv-3% din PIB; datoria publica sa nu depaseasca 60% din PIB; moneda nationala sa fi facut parte din mecanismul de cursuri fixe al SME cel putin 2 ani).

-independenta bancilor centrale nationale fata de guverne;

-interzicerea finantarii monetare a deficitului bugetar.

3. prevazuta in 1997-1999, a inceput la 1999

Etapele introducerii monedei unice:

1. 02.05.1998-01.01.1999 – reuniunea consiliului European de la Bruxelles – 11 tari au trecut la faza a doua (Aus, Belgia, Fin, Fr, Germ, Irlanda, It, Lux, Olanda, Portug, Spania)

2. 01.01.1999-31.12.2001 – euro a existat numai ca moneda de cont.

2. 01.01.2002-01.07.2002/28.02.2002 – aparitia bancnotelor/monedelor euro, disparitia banilor nat.

Avantajele econ.directe ale euro:

1. eliminarea riscului valutar in cazul schimburilor comerciale intre tarile din zona euro;

2. reducerea costurilor valutare; 3. transparenta preturilor;

Avantajele econ.indirecte ale euro:

1.reducerea ratei dobanzilor; 2.stimularea(continuarii) reformelor structurale;

3.incurajearea cresterii economice; 4. dobandirea statutului de moneda internationala.

Inconveniente/critici ale monedei unice:

1. reglementarile privitoare la UEM si la moneda unica adoptate la Maastricht sunt nerealiste

2. pierderea autonimiei politicii monetare si valutare

3. cresterea preturilor.

4. existenta unei uniuni monetare fara o uniune bugetara.

CREDITUL – ca incredere; -ca expresie a relatiilor de redistribuire – o forma specifica de miscare a capitalului de imprumut;

- expresia relatiilor de redistribuire a disponibilitatilor banesti latente, existente in economie atat la agentii nefinanciari, cat si la cei financiari, prin inlocuirea monedei temporar pasive cu moneda activa.

Trasaturi: -transferul temporar de fonduri;

- separarea proprietatii asupra capitalululi de imprumut de folosirea lui;

- perceperea de dobanda, ca chirie a folosirii creditului;

- rambursarea creditului la scadenta;

-participarea creditului la finantarea debitorilor, alaturi de alte instrumente de finantare.

Functii: -emisie a creditului;

- mobilizare, ameliorare calitativa a disponibilitatilor banesti de redistribuire.

- reflectare si stimulare a eficientei activitatii agentilor economici.

Cu cat eficienta economica a unei activitati date este mai ridicata, celelalte conditii fiind invariabile, cu atat necesarul de fonduri este mai redus.

Formele creditului:

1. Credit comercial-pe care si-l acorda intreprinzatorii la vanzarea marfurilor sub forma amanarii platii.

Creditul de vanzator – vanzarea marfurilor cu plata amanata;

Reditul de cumparator – platile in avans.

Componente: a.traditionala – decurge din interesele comune ale partilor in cresterea fluiditatii schimburilor si diminuarea costurilor de organizare;

b. comerciala – utilizarea creditului ca o arma de promovare a vanzarilor;

c. financiara – punerea la dispoziia clientului, pe o perioada data, a unei parti din capitalul sau, sub forma de marfa a carei plata este amanata.

Cambia – efect de comert ce face dovada existentei unei creante intr-o suma determinata si platibila imediat sau pe termen scurt.

Bilet la ordin – obligatia de plata este luata de debitor atunci cand el emite titluri de credit;

Trata – cel ce emite cambia este un creditor si prin cambie se adreseaza unei terte persoane, dandu-i ordin sa plateasca.

Participanti la trata – tragator(creditor), trasul(debitor), beneficiar(creditorul sau o terta persoana fata de care creditorul are obligatia de plata)

Cambiile comerciale – tranzactii de vanzare cumparare de marfuri pe credit

Cambii Financiare(de bronz) – obtinerea de imprumuturi de la banci

Bonuri de tezaur – forma speciala a cambiilor/contractarea de catre stat a unor imprumuturi de la banca de emisiune, a unor imprumuturi pe termen scurt

Creditul bancar – sub f.baneasca acordat de banci intreprinzatorilor

Creditul de consum – vanzarea cu plata in rate a unor bunuri de consum personal de valori mari si folosinta indelungata.

Creditul public – contractat de stat prin lansarea titlurilor de imprumut.

Creditul ipotecar – garantat cu proprietatea imobiliara si are ca principal obiectiv sustinerea dezvoltarii acestei proprietati.

Tipuri: credit ipotecar cu dobanda variabila; -cu rambursare progresiva; -inversat, purtator de anuitati.

Dobanda – dpdv al bancii: -dobanda bonificata – remunerarea disponibilitatilor banesti ale titularilor de conturi constituite ca depozite la banca.

- dobanda perceputa – pe care o incaseaza bancile de la clientii lor in calitate de debitori, corespunzator creditelor acordate.

Cauzele cresterii dobanzilor – poliferarea inflatiei; -agravarea dezechilibrelor balantei de plati;

- majorarea deliberata a ratei debanzii; -trecerea de la dobanzi real negative la dobanzi pozitive;

- accentuarea neincrederii in debitori.

Scontul – operatiune de creditare, de transformare a creditului comercial in credit bancar.

S = V*T*P / 12(360)*100, unde: S-scontul, V-valoarea nominala a titlului de credit, T-timpul de la scontare pana la scadenta(luni sau zile-12 sau 360), P-procentul dobanzii sau taxa scontului.

Sisteme bancare Procese in studierea structurii si activitatii bancilor:

-bancile apar ca intermediari financiari cu caracter specific,

- se accentueaza procesul de concurenta in sist.bancare occidentale si totodata evolutiile in directia integrarii econimice si monetare.