Politici Macroeconomie

Indicaţi sub forma unui tabel cu trei coloane dacă afirmaţiile de mai jos sunt sau nu corecte astfel: în prima coloană notaţi numărul afirmaţiei, în a doua coloană notaţi litera A dacă afirmaţia este corectă sau litera F, dacă afirmaţia este falsă iar în a treia coloană nu notaţi nimic dacă afirmaţia este adevărată sau specificaţi motivul (motivele) prin care aţi apreciat că afirmaţia este falsă. În cazul când răspunsul necesită o formulă sau indicarea unei litere (a, b, c, …) sau indicarea unui concept macroeconomic, aceasta se notează în coloana a treia.

1. Subproducţia reprezintă diferenţa dintre producţia potenţială şi producţia actuală. (T 0208)

2. Curba lui Phillips reflectă legătura dintre rata de creştere economică şi rata şomajului. (T 0209)

3. Legea lui Okum reflectă relaţia de compensare inflaţie – şomaj. (T 0210)

4. Cererea agregată reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor oferite pe piaţa naţională de către toţi agenţii economici. (T 0211)

5. Pe termen scurt, modificările cererii agregate au mai multe şanse să influenţeze variaţiile preţurilor iar pe termen lung modifcarile ofertei agregate sunt elemente preponderente ale evoluţiei preţurilor. (T 0212)

6. Valoarea bunurilor intermediare nu se include în PNB. (T 0301)

7. Atunci când cetăţenii români câştigă mai mult în străinătate decât cetăţenii români în România, PNB va fi mai mare ca PIB. (T 0302)

8. Economia ilicită cuprinde tranzacţii ce generează bunuri şi servicii care se împart în tranzactii absolut ilegale şi tranzacţii legale care se practică ilegal. (T 0305)

9. Indicele preţurilor producătorului ne poate semnaliza modificările ce vor avea

loc la nivelul indicelui preţurilor consumatorului. (T 0309)

10. PNN şi VN măsoară valoarea aceleiaşi producţii, dar în preţuri diferite.

(T 0310)

11. Diferenţa dintre PNN şi VN o constituie impozitele indirecte şi alte taxe. (T 0313)

12. Diferenţa dintre PNB şi PNN o constituie amortizarea capitalului fix. (T 0315)

13. Cererea agregată (AD) este identică cu PNB. (T 0316)

14. Y = (TA – TR) + YD (T 0327)

15. C + S +TA – TR = Y (T 0328)

16. YD + (TA-TR) = C + S + (TA – TR) (T 0329)

17. Producţia de echilibru este producţia la care investiţia nedorită în stocuri este pozitivă. (T 0401)

18. C ne arată cu cât creşte consumul la creşterea cu o unitate a venitului. (T 0403)

19. Imaginea în oglindă a funcţiei consumului este funcţia economisirii. (T 0408)

20. Cererea agregată este diferenţa dintre cererea de consum şi cererea de investiţii. (T 0410)

21. Y = AD exprimă atât condiţia de echilibru de pe piaţa mărfurilor cât şi cea de pe piaţa monetară. (T 0411)

22. Punctul de origine al dreptei cererii agregate este nivelul cheltuielilor autonome iar înclinaţia acestei drepte este tocmai înclinaţia marginală spre consum. (T 0412)

23. Suma dintre înclinaţia marginală spre consum şi rata economiilor este totdeauna egală cu 1. (T 0414)

24. Relaţia YA = Y + TR – TA este totdeauna adevărată. (T 0418)

25. Un stabilizator automat este un mecanism din economie care face ca modificarea producţiei să aibă loc într-o măsură mai mare decât modificarea cererii autonome care a generat-o. (T 0422)

26. Dacă şomajul creşte cu 2 %,cererea, deci şi producţia va scădea tot cu 2 %.

(T 0423)

27. Deficitul bugetar depinde numai de politica fiscală stabilită de guvern.

(T 0428)

28. Reducerea cu 1 leu a achiziţiilor guvernamentale va determina o micşorare tot cu 1 leu a cererii agregate. (T 0433)

29. Reducerea cu 1 leu a impozitelor va duce la creşterea cu mai puţin de 1leu a cererii agregate. (T 0434)

30. Multiplicatorul bugetului echilibrat presupune creşterea producţiei cu exact aceeaşi valoare ca şi creşterea achiziţiilor guvernamentale. (T 0435)

31. Ratele mari ale dodânzii duc la reducerea deficitului bugetar. (T 0437)

32. Relaţia dintre impozitul pe venit şi rata impozitelor este redată cu ajutorul curbei Leffer. (T 0438)

33. Când guvernul se împrumută de la populaţie pentru a-şi creşte veniturile bugetare, are loc o finanţare a datoriei. (T 0442)

34. Deficitul bugetar nominal se poate finanţa prin: a) împrumuturi de la Banca Centrală ; b) împrumuturi de la sectorul privat; c) vânzarea acţiunilor sau obligaţiilor de stat; d) vânzarea de valori ale statului (terenuri, întreprinderi, etc). (T 0443)

35. Deficitul ( excedentul) bugetar primar reprezintă suma dintre cheltuielile guvernamentale (exclusiv dobânzile plătite) şi veniturile guvernamentale. (T 0445)

36. Deficitele bugetare repetate duc în ultima instanţă la inflaţie pentru că cresc dobânzile. (T 0451)

37. Factorii calitativi ai creşterii economice sunt: a) creşterea calităţii resurselor de muncă; b) direcţionarea utilizării capitalului spre investiţii nete în industriile în expansiune; c) menţinerea unui nivel crescut al cererii; d) îmbunătăţirea calităţii solului şi exploatarea sa raţională. (T 0457)

38. Voinţa de a investi poate fi stimulată de guvern prin măsuri cum ar fi: a) dezvoltarea unui sistem bancar capabil să investească pe termen lung; b) promovarea unei legislaţii care să descurajeze tendinţele monopoliste şi acţiunile sindicale perturbatoare; c) diminuarea ratei dobânzii; d) impozitarea scăzută, cel puţin în primii ani; e) existenţa unei pieţe destul de lărgită la care să contribuie şi guvernul prin direcţionarea cheltuielilor spre produse aparţinând de industrii ale viitorului. (T 0458)

39. Dacă se reduce rata dobânzii, atunci se vor reduce investiţiile performante şi, în final, se va reduce venitul naţional. (T 0503)

40. Dacă se devalorizează moneda naţională atunci vor creşte impozitele şi se vor reduce exporturile, ducând astfel la creşterea VN. (T 0504)

41. Dacă se reduce impozitul pe profit atunci se va reduce capitalul lichid, vor creşte investiţiile şi deci va creşte VN. (T 0505)

42. Rata dobânzii şi venitul sunt determinate împreună de echilibrul dintre piaţa mărfurilor şi piaţa monetară. (T 0508)

43. Ratele scăzute ale dobânzii duc la creşterea investiţiilor, la creşterea veniturilor, la reducerea cererii pe piaţa monetară, la creşterea ratelor dobânzii, la reducerea investiţiilor şi în final la reducerea venitului. (T 0510)

44. Dacă cheltuielile consumatorilor cresc ca urmare a reducerii impozitelor, atunci cererea totală se va reduce iniţial, lucru ce va duce la creşterea cererii de monedă şi la creşterea ratei dobânzii. (T 0511)

45. Este posibil ca cererea totală să crească când preţurile scad, în timp ce oferta nominală de bani rămâne constantă. (T 0515)

46. Când investiţia este puţin sensibilă la rata dobânzii, curba trendului investiţional este mai orizontală şi invers. (T 0518)

47. Panta negativă a curbei IS ne indică faptul că o creştere în rata dobânzii este asociată cu o creştere în cererea agregată, ca urmare a reducerii cheltuielilor investiţionale şi ca atare, cu o reducere a nivelului de echilibru al venitului. (T 0520)

48. Dezechilibrul pieţii mărfurilor înseamnă că la un anumit nivel al ratei dobânzii cererea agregată nu este în concordanţă cu venitul şi producţia. (T 0523)

49. Orice creştere în rata dobânzii (i) va creşte cererea reală de bani, deoarece este mai convenabil să fie depuşi la bancă sau investiţi în titluri de valoare decât să fie păstraţi ca bani lichizi. (T 0526)

50. Când sensibilitatea cererii de bani la rata dobânzii (h) este foarte mare, curba LM va fi mai verticală. (T 0529)

51. Punctul de deasupra curbelor IS şi LM constituie o zonă de cerere excesivă de mărfuri şi respectiv de cerere excesivă de bani. (T 0530)

52. Dacă curba LM este orizontală, deplasarea curbei IS determină o mare modificare a ratei dobânzii (i). (T 0531)

53. cerere excesivă de bunuri şi servicii va determina firmele să-şi reducă producţia şi profiturile, până se ajunge la o productie cerută de noul punct de echilibru. (T 0537)

54. Piaţa bunurilor şi serviciilor se reglează mult mai repede decât piaţa monetară.

(T 0538)

55. Dacă economia se află într-un punct din cadrul II al modelului IS – IM, echilbrul macroeconomic se poate restabili prin cresterea nivelului producţiei (Y) şi prin creşterea ratei dobânzii (i). (T 0539)

56. Dacă economia se află într-un punct din cadranul III al modelului IS – LM, echilibrul macroeconomic se poate restabilii prin creşterea producţiei (Y) şi reducerea ratei dobânzii (i). (T 0540)

57. Capcana lichidităţii este aceea situaţie extremă din economie în care populaţia doreşte să deţină orice cantitate de stocuri de bani oferite la rata existentă a dobânzii iar curba LM este verticală. (T 0548)

58. Dacă G creşte continuu, atunci AD va creşte, va creşte şi producţia (Y), rata dobânzii (i) va creşte, se vor reduce cheltuielile pentru investiţii (I) şi în final, va scădea producţia (Y). (T 0550)

59. În cazul clasic modificarea achiziţiilor guvernamentale are un efect maxim asupra ratei dobânzii (i) dar nu are nici un efect asupra venitului de echilibru ( ), curba LM fiind orizontală. (T 0604