Sisteme Bancare Comparate

Sistemul bancar este veriga de legătură între deţinătorii de capitaluri şi economie şi societatea reală care are nevoie de aceste capitaluri pt. funcţionarea şi dezvoltare,este depozitarul credibil al economiilor din societate şi intermediarul între creditori şi debitori în stingerea datoriilor. Structura sistem bancar vizează: - cadrul instituţional format din banca centrală şi băncile comerciale – cadrul juridic format din reglementările ce guvernează activitatea bancară

Soliditatea şi credibilitatea sist. bancar depinde de variabile din mediul economic care sunt sub influenţa managementului statal influenţaţi de factorii: - în zona politicului asupra calităţii legislaţiei şi performanţelor economiei reale, stabilităţii ei – în zona internă a managementului bancar

Scopul procesului de restructurare bancară este modalitatea de atingere a unei dimensiuni optime pt. a rămâne competitive având ca efect intensificarea concurenţei, făcându-se prin fuziuni, absorbţii , operaţiuni transfrontaliere

Efectele procesului restructurarea german 1958 Dezvoltarea unei reţele cooperatiste populare în mediul rural – constituirea de bănci comerciale orientate spre operaţiuni “de gros ” în industrie – băncile au putut înfiinţa filiale ce a condus la o creştere a unităţilor bancare (72%) determinând o creştere considerabilă a concurenţei bancare

Structura sistem bancar German – băncile comerciale (universale de drept privat) – casele de economii (locale şi centrale, deţin 36%) – bănci mutuale (cooperative deţin 15%) – sectorul instit. de credit imobiliar (23%) – alte instituţii (de finanţare a vânzări în rate)

Conceptul de bază în guvernarea activ. bancare Germane a devenit universalizarea adică le este permis băncilor să se implice în orice activitate financiară

Relaţia bancară - industrială în Germania a stabilit legături strânse pe linie de creditare, de lansări de obligaţiuni şi acţiuni, de gestionare a fondurilor, de participaţii. Băncile au un patrimoniu sub formă de acţiuni industriale, dispun de voturile pers. particulare ce le încredinţează acţiunile

Segmentele de clientelă rentabile în sist. bancar German rămân particularii şi IMM, unde băncile dezvoltă eforturile lor comerciale

Schimbări majore în sistem bancar German băncile devin orientate spre activităţi comerciale - principalele bănci comerciale ocupă primele locuri în activitatea de investiţii bancare – dezvoltă operaţiuni cu valori mobiliare pt. a concura pe pieţele globale pt. gama de servicii bancare existente – băncile private mai mici sunt implicate în activ. de finanţare corporatiste pe noi pieţe

Categorii de bănci în sistemul bancar Belgian bănci comerciale – casele de economii private – instit. de credit de drept public – alte instit. de credit

Dificultăţi ale instit. de credit din Belgia – scăderea cotei de piaţă şi diminuarea rentabilităţii – creşterea nr. intermediarilor pe fiecare segment ce duce la accentuare concurenţei

Deschiderea frontiere 1990-1993 la sist. bancar Spaniol a determinat o concentrare a băncilor private pt. a putea concura pe piaţa mondială – marile bănci s-au extins în străinătate – fenomenul bancassurance a apărut şi în Spania

Efectele dereglementării început în 1970 în Spania – a transformat structura sector bancar prin libertatea mărită în deschiderea de agenţii, uşurarea controlului creditelor, reducerea rezervelor obligatorii – băncile străine profitând de această deschidere au intrat pe piaţă

Tendinţe după 2000 în sist. bancar Spaniol – concurenţa rămâne la nivel ridicat – specializarea şi concentrarea bănci creşte iar nr. ghişee se diminuează – rentabilitatea sector bancar scade – tendinţe de ameliorare a surplus de personal şi calificarea acestuia, tarifarea serviciu şi productivitatea personalului

Structura sistem bancar Spaniol – băncile comerciale universale(efectuează toate operaţiuni bancare, forma juridică SA) – casele de economii (reunind casele de ec. generale şi ale poştei) – organismele de credit cooperatist (casele rurale, cooperativele de credit non agricole) – soc. de credit ipotecar (pt. finanţare construcţii, renovări, achiziţii locuinţe) – alte inst. de credit (acordare de credite pt. obiective în economia naţională şi vânzări în rate)

Rolul legii bancare din 1984 în Franţa - aduce transformări legilor bancare existente - reglementează funcţionarea sistem bancar - pune bazele Comisiei bancare ce are rolul de supraveghere şi control în funcţionarea sist. bancar – urmăreşte universalizarea inst. financiare prin activităţi în operaţiuni internaţi.

Noi domenii în activ. bancară Franceză datorită concurenţei – creditul ipotecar – inginerie financiară – finanţare directă/indirectă a agriculturii – creditul de consum – depozitar pt. organismele de plasament colectiv a valorilor mobiliare – participă la capitalul mari întrep. industriale unde îşi creează propriile societ. de asigurări sau fuzionează cu ele

Structura sistem. bancar Francez – băncile membre cu Asociaţie Băncilor Franceze (efectuează toate operaţiuni bancare 58%) - băncile mutuale sau cooperatiste (bănci de ajutor reciproc) – casele de economii (deţin 7%) – inst. specializate şi alte instit (banca poştei, instit. financiar bancare 17%).

Caracteristici ale sistem bancar Britanic – gradul înalt de specializare bancară – legături între companii de asigurări şi bănci – băncile specializate în servirea publicului şi a mici întreprinzători ce se dezvoltă continuu – concentrarea sistem bancar şi eliminarea supracapacităţilor – concurenţa cea mai puternică din Europa

Definiţia britanică a băncilor. Particularităţi – băncile britanice sunt autorizate de ASF conform Legii bancare din 1987, în martie 1999 au fost înregistrate cele mai puţine bănci britanice, din cauza fuziunilor şi a închiderii instit. mici – băncile străine din Anglia în 1999 constituiau 2 / 3 din băncile autorizate stabilite în general în Londra