Teste de licențaă

1. Stabiliţi care dintre răspunsurile următoare este fals:

a) valoarea plăţilor făcute de instituţiile publice sub forma cheltuielilor curente reprezintă un consum definitiv de PIB;

b) participarea statului la finanţarea formării brute de capital reprezintă o avansare de PIB;

c) cheltuielile publice consolidate se stabilesc prin adiţionarea la suma tuturor cheltuielilor realizate de administraţia publică centrală a transferurilor între componentele sistemului de bugete;

d) cheltuielile publice au o sferă de cuprindere mai mică decât cheltuielile publice bugetare.

2. Categoria cheltuielilor bugetare nu înglobează cheltuielile:

a) administraţiei publice centrale;

b) colectivităţilor locale;

c) acoperite din bugetele asigurărilor sociale de stat;

d) făcute din bugetele fondurilor extrabugetare.

3. Este fals enunţul:

a) cheltuielile bugetare sunt cuprinse în bugetele definite în cadrul sistemului de bugete, aprobate de parlament sub forma creditelor bugetare;

b) cheltuielile publice sunt cuprinse în bugetele definite în cadrul sistemului de bugete, aprobate de Parlament sub forma creditelor bugetare;

c) cheltuielile efectuate din bugetul trezoreriei publice fac parte din categoria cheltuielilor publice;

d) cheltuielile instituţiilor publice autonome fac parte din categoria cheltuielilor bugetare.

4. Clasificaţia administrativă a cheltuielilor publice are la bază criteriul:

a) instituţiilor care efectuează cheltuileile;

b) cheltuielilor curente;

c) ramurilor şi sectoarelor de activitate;

d) momentului în care se efectuează cheltuielile publice.

5. Conform clasificaţiei financiare, cheltuielile publice se grupează în cheltuieli:

a) definitive – temporare -virtuale;

b) cu contraprestaţie – fără contraprestaţie;

c) curente – cheltuieli de capital;

d) cu contraprestaţie – temporare.

6. Cheltuielile de capital:

a) reprezintă un consum definitiv din venitul menajelor;

b) asigură buna întreţinere a instituţiilor publice;

c) se concretizează în achiziţionarea de bunuri de folosinţă îndelungată;

d) reprezintă cea mai mare parte a cheltuielilor publice.

7. Cheltuielile de transfer:

a) sub aspect economic sunt reprezentate de subvenţiile acordate agenţilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de producţie sau pentru stimularea exportului;

b) se prezintă sub aspect economic prin burse, pensii sau alte categorii de indemnizaţii;

c) se prezintă sub forma cheltuielilor funcţionale;

d) se regăsesc sub forma unor părţi din cheltuielile curente ale unor agenţi economici.

8. Nu reprezintă caracteristici ale categoriei de „cheltuieli definitive”:

a) pot cuprinde atât cheltuieli curente cât şi cheltuieli de capital;

b) se finalizează cu plăţi la scadenţe certe;

c) sunt cuprinse ca posturi distincte în bugetele publice;

d) sunt evidenţiate în conturile speciale de trezorerie.

9. Cheltuielile fără contraprestaţie se prezintă sub forma:

a) alocaţiilor bugetare;

b) comisioanelor la garanţiile guvernamentale ale împrumuturilor publice;

c) dobânzilor la creditele acordate;

d) plăţilor efectuate în condiţiile răscumpărărilor titlurilor de stat ajunse la scadenţă.

10. În categoria cheltuielilor reale se identifică:

a) plata anuităţilor;

b) cheltuielile economice;

c) cheltuielile pentru construirea de şcoli;

d) cheltuielile care produc valoare adăugată şi reprezintă o avansare de PIB.

11. Reprezintă cheltuieli publice negative:

a) înfiinţarea de noi întreprinderi publice;

b) cheltuielile cu întreţinerea aparatului de stat;

c) construirea şi modernizarea infrastructurii;

d) construirea de spitale.

12. Subvenţiile pentru acoperirea cheltuielilor de producţie:

a) reprezintă cheltuieli de transfer;

b) au un caracter social;

c) sunt fără contraprestaţie directă;

d) reprezintă un consum intermediar.

13. Înscrierea cheltuielilor publice în buget se efectuează conform principiului prin care cheltuielile sunt plafoane:

a) minime;

b) maxime;

c) posibile sau virtuale;

d) optime.

14. Nu reprezintă cheltuieli de transfer:

a) primele acordate producătorilor agricoli;

b) plata indemnizaţiilor de şomaj;

c) primele pentru activitatea de export;

d) plata dobânzilor aferente datoriei publice externe.

15. Garanţiile acordate de stat pentru împrumuturi externe contractate de întreprinderi publice în condiţiile neplăţii de către acestea a împrumuturilor respective, reprezintă cheltuieli:

a) economice;

b) funcţionale;

c) virtuale;

d) de capital.

16. Nu fac parte din cheltuielile curente ale unei unităţi de învăţământ:

a) cheltuielile pentru întreţinere;

b) cheltuielile pentru gospodărire;

c) achiziţionarea de licenţe;

d) cheltuielile pentru personal.

17. Nivelul cheltuielilor publice nu depinde de:

a) structura populaţiei;

b) creşterea rolului intervenţionist al statului;

c) factori militari;

d) nivelul cantităţii de bani din circulaţie.