Tracțiune electrică

DEFINITIE SI CLASIFICARI.

Prin tractiune se intelege exercitarea de catre un organ de propulsive a unei forte asupra unui vehicul in scopul deplasarii acestuia pe o cale de circulatie. In cazul tractiunii electrice, organul de propulsive este realizat cu motoare electrice relative sau liniare, iar forta de tractiune aplicata vehiculului se dezvolta ca urmare a unor sectiunii ponderomotoare in camp electromagnetic.

Vehiculul electric (VE) este motor daca forta de tractiune se obtine ca mijloace aflate pe vehicul, fiind datorata interactiunii, prin contact mechanic, intre vehicul si calea de rulare – vehicule cu aderenta la cale, propulsate cu motoare electrice rotative – respective, fara contact intre vehicul si calea de circulatie – vehicule de aer sau magnetic, propulsate cu motoare electrice liniare.

La vehiculul electric pasiv, forta de tractiune se obtine cu mijloase exterioare vehiculului, fiind desvoltate fie de motoare electrice rotative si transmisa vehiculului prin cablu, fie de motoare electrice liniare, avand armature active fixate in cale, iar cea pasiva solidara cu vehiculul.

Dupa modul de alimentare cu energie electrica:

- VEM AUTONOME, adica alim de la surse electrice proprii (grup diesel-generator, baterii de acumulatoare) plasate pe vehicul. Din aceasta categorie de VEM fac parte locomotive diesel-electrice, locomotivele de mina cu acumulatoare si electromobilele (autoturisme electrice, electrobuze, electrocare).

Structura vehiculelor autonome

a) cu motor diesel+generator electric+ motor electric

b) baterie de acumulatoare si motor electric.

-VEM NEAUTONOME adica alim prin intermediul unei linii de contact de la surse electrice exterioare (substatii de tractiune electrica). Din aceasta categorie de VEM fac parte locomotive electrice, tranvaiele, troleibuzele, metrourile si VEM pe perna de aer sau magnetic.

Tipuri de vehicule neautonome:

- current, tensiune (c.c.; c.a)

- motor (c.c.; c.a.)

Elemente de reglaj utilizate:

a) VEM alim de la linia de contact de c.c.