Platon

Platon- frumos, bine, adevar, sacru- aceste valori exista independent de om si acesta ca sa ajunga la ele trebuie sa se inobileze. Educatia il face pe om sa acceada valorilor.

Ideea de axiologie s-a conturat ca idee de sine statatoare in cadrul filozofiei-Kant -3 lucrari:- Critica ratiunii pure – val stiintei

- Critica ratiunii practice, ratiune practica=morala

- Critica facultatii de judecata- val artei

Neokantianismul – curent ce pleaca de la cele 3 lucrari si construiesc axiologia ca idee de sine statatoare; are 2 scoli conduse de W. Windelbant(da numele axiologiei- ca val in ansamblu indep de bunuri si lucruri) si H. Rickert(da numele timologie-acele val legate de preturi, bunuri care incorporeaza valoare)

Valabilitatea valorii- au o valabilitate in sine, valabilitatea lor este data de domeniul transcendental de care apartin si nu sunt date de oameni. O valoare daca nu e utila nu e valabila.

Evaluare = proces prin care omul compara, retine, inlatura anumite lucruri

Valorificare =a face o selectie din niste val date, deja existente la un moment dat in societate

Valorizare=a produce valoare, a crea

Judecata de valoare= o erarhie, pozitionarea valorii pe scara valorilor

Judecata despre valoare= in ce consta val, descrieri, interpretari.

Natura valorii:-imanente omului(subiectivismul), val au un strat transcendental(obiectivism), val ca relatie intre subiect si obiect

Originea si valabilitatea val= val ca o structura fara geneza-exista dintotdeauna(autonomism); geneza fara structura(val sunt abstracte, nu evoluiaza in timp); val e si structura si geneza

Cunoasterea valorii= val sunt cunoscute prin descriere fara valorizare, valorificare, evaluare(descriptivism); evaluare fara descriere; cunoasterea val e posibila numai prin descriere si evaluare.

Subiecrivismul- interpretarea psihologista sustine ideea ca valorile sunt constante si se datoreaza perceptiei pe care o face subiectul asupra lor

Actionalismul- orientare ce considera ca valorile sunt legate de actiuni.

Max Schler- elboreaza o doctrina caracterizata drept etica materiala a valorilor, a pus in evidenta specificul calit. al str val, val si lucruri, val si bunuri, opozitie intre lumea lucrurilor si valorilor.

Valoarea e independenta de purtatorul ei material(bunuri).

2. Teoria metafizica- pt care frumosul e ceva absolut, obiectiv, independent de subiectivitatea noastra.

3. teoria empatiei- formulata de Lipps, el dosebiste la ob estetic o forma si un continut. In gustarea unei opere de arta, noi introducem in obiectul estetic ceva din sufletul nostru, o oglindire a eului nostru, o comunicatie afectiva cu ob in care am introdus ceva din suflet.

Relatia dintre functie si forma- este o relatie organica, functionala. Functionalismul apare in sec 19 ca stiinta, si in arh se poate vb in fiecare etapa istorica de un functionalism, dar ia forma unor alte expresii.

Relatia valoare actiune- teoria actiunii umane se numeste praxiologie. Val nu ote apare decat in urma unei actiuni umane. Dar aici intra si actiuni care produc anti-val, non-val. val sunt inerte act umane si actiunile care nu produc un ideal este una sortita esecului. A aparut ideea de proiect=gandire anticipata a unor valori. Omul este o fiinta valorizatoare, el evaluiaza, masoara valori, apreciaza, val ii scot pe oameni din neutralitate.

Conceptul de proiect- actiunea=ansamblu de componente si activitati orientate in sensul satisfacerii unor trebuinte soc umane prezentate prin realiz unor scopuri sau obiective care sunt si valori simultan sau bunuri. Actiune det val si val influenteaza actiuni care det alte val.corelatia actiue valoare are mai multe fatete: val sunt produse ale actiuni umane; val rep un mediu universal mijlocitor al rel interumane in care se realiz actiunea; val rep instrumente unice de actiune(inca din faza de inceput: idei proiecte, surse de energie, materiale ca suporti pt alte val). val rep un factor stimulator si optimizat al actiuniilor social umane. Noua existenta constr prin valori produse de act umane poate fi numita ontologie a bunurilor. Lumea val apare ca expresie a praxisului.

Eficienta= o actiune care conduce la un efect intentionat ca scop in concordanta cu un proiect.

Economicitatea actiunii- caz particular al exactitatii actiunii, al reducerii cheltuielilor,maximizarii produsului,al acuratetii. Se bazeaza pe simplitatea modului de act si eficacitatea rezultatului. In sens general termenul eficienta este o denumire ce se utilizeaza pt toate val practice.

In ansamblul actiunii oamenii se bazeaza pe anumite motivatii. Aceste motivatii se clasifica in:

1.Constituirea axiologiei ca disciplina filozofica – Denumirea de axiologie= disciplina cu character filozofic ce provine din filozofie si se aplica in toate domeniile umane orientate spre producerea de bunuri si valori, spre activitati de educare de cultura de selectie a personalului. Cuvantul de axiologie provine din limba greaca axios= valoare, a aprecia, apretui, a selecta , a allege; axia= valoare .Platon a vorbit despre valoare insa fara a o defini. Primul axiolog a fost Protagoras in sec 4 i.e.n.; el apartinea Scolii Sofishtilor. El a afirmat ca : “ Omul este masura tuturor lucrurilor, a celor existente ca exista, si a celor neexistente ca nu exista “. Sofismul (sofia= intelepciune, filo= dragoste) = dragoste de intelepciune. Sofismul sa dezvoltat in timp dand nastere axiologiei. Axiologia moderna a fost influentata de 2 curente ale culturii germane si anume cele doua variante ale neo-kantianismului. W. Windelband si H. Rickest au definit axiologia in sens modern si au fundamentat stiintific notiunea de valoare ( s-au conturat ideile: - valorile nu sunt lucruri, val nu pot fi incadrate in clasa obiectelor ideale si nu pot fi reduse la stari psihologice).

2.Problematica axiologiei – despre axilogie se poate vb. La sf. Sec 19 si incep sec 20. Axiologia se ocupa cu def. lumii val. Si aprecierea lor, lucru la care participa toti oamenii (apreciatori), parinte pentru copil, architect pentru proiect. Axiol. Ia nastere asa de tarziu deoarece a fost nevoie de o maturizare a societatii (nu exista conditii pentru aplicarea ei). Axiol. S-a dezvoltat pe domenii : -axiologia generala(lucreaza cu axiol. Generala) ,-axiologia particulara (lucreaza cu val. Concrete ce au generalitate ce se inscrie in domenil respectiv). Axiol. Lucreaza cu val. Concrete: educatie, justitie, morala, arta. EX.: axiol. Artei are valori artistice( ies din mana creatorilor) si valori estetice (estetica este un fel de psihologie a artei). Kant a scris 3 opere pe 3 domenii de val.: 1.critica ratiunii pure (se ocupa de domeniile shtiintei shi de domeniul filozofiei), 2. critica ratiunii practice (descrie binele, raul, onoarea, datoria si imperativul categoric al datoriei morale, foarte prezent in cultura germana), 3.critica facultatii de judecata (domeniul artelor).

9. Momentul obiectiv si cel subiectiv in constituirea valorii. Actiunea ca atare nu este de tip axiologic. Uneori, actiunile de distrugere au intentii pozitive. Ex.: daramarea unei cladiri pentru constructia alteia in loc. Cand definim o actiune trebuie sa avem in vedere natura ei: -pozitiva= valoare -negativa= nonvaloare. O valoare, daca este produsa de actiunea umana, inseamna ca are un continut subiectiv (e relativa). Se aplica paradoxul subiectivitatii obiective a lui Kant. Ex.: intentie-proiect-constructie care poate fi apreciata sau nu. Ceea ce reiese la capatul intentiilor, este o valoare sau o nonvaloare. Aceasta poate fi analizata de cineva sau nu. O valoare poate fi contestata de o parte dar ramane valoare pentru ceilalti. “Valoarea poate fi contestata in timp” (Gaudi). Statutul de valoare si nonvaloare depinde de om, de societate. Valoarea este subiectiva, dar are si un continut obiectiv. Odata construita, ea devine independenta de civilizatie. Valoarea are suport subiectiv, fiind construita de om prin munca, si suport obiectiv cand devine fapt al civilizatiei, dorita, ravnita. Potrivit unor curente si tendinte, oricare realitate are si un subiect valoric, material, in care se fixeaza. Deci valoarea este de ordinul necesitatii, spiritualitatii intelectuale, care se leaga intr-un fel si cu latura bio-psihica. Este firesc pentru omul normal sa ravneasca, sa simta arta valorilor (sa asculte o muzica buna, sa scrie o poiezie, etc.). Si valoarea are o parte ideala, dar si o parte concreta, materiala (paradox al lui Kant al subiectivitatii obiective).

10. Valorile in fata masurii. Valoarea este relatia intre un subiect ce valorizea (omul interesat de obiect) si un obiect valorizat care poate fi: - fizic, - o relatie, - o semnificatie. Momentul subiectiv nu inseamna arbitrarul. Obiectivitatea axiologica are un continut diferit de obiectivitate stiintifica si este necesara la fel ca si celelalte. Deci valorile sunt masurabile dar nu cu exactitate. Valoarea se masoara prin 1. efectele pe care le produce valoarea, 2. capacitatea subiectului de a masura anumite grade de:masa, luminozitate, etc. Valorile sunt cognoscibile, nu constau in existenta ca tendinta obiectiva in subiectiva dar nici nu exista in stare transcendentala. Val. Nu este un dat ci este un act. Ele sunt cuantificabile pe planul efectelor, etc, si ireductibile una la alta. Cuantificarea valorilor se poate vedea din 1. impactul asupra individului si 2. masura activitatii lui in

ceea ce priveste organizarea spatiala. Configuratia spatiului este alcatuita din toalalitatea elementelor sale componente luate individual ca elemente utilitare.