Deontologia funcționarului public

Din punct de vedere etimologic, termenul general de deontologie isi are originea:in doua cuvinte grecesti: cuvântul deon, -ontos, care inseamna ceea ce trebuie facut, ceea ce se cuvine, datorie, si cuvântul logos , care inseamna cuvânt, dar si teorie, studiu;

Deontologia a fost definita ca fiind :doctrina, teoria, stiinta datoriilor morale, dar si legale specifice exercitarii oricarei profesii.

Deontologia, prin specificul obiectului sau de cercetare se afla la granita dintre:drept si morala, fiind astfel o stiinta interdisciplinara

Deontologia a mai fost definita ca reprezentând :ansamblul normelor care contureaza un anumit tip de comportament profesional

Normele deontologiei, in general, sunt consacrate:Unele sunt consacrate juridic, respectarea lor putând fi impusa prin forta de constrângere a statului, in timp ce altele sunt consacrate doar moral si pot fi sanctionate doar de oprobriul opiniei publice;

Din punct de vedre etimologic, termenul de etica:este originar din grecescul ethos, care inseamna cutuma, obicei, morav, caracter, comportament;

Termenul de morala isi are originea:În cuvântul latinesc mos, moris, care se traduce, in mod obisnuit, prin: morala, moralitate, etica;

Morala reprezinta :-ansamblul normelor de convietuire si de comportare a oamenilor unii fata de altii

si fata de colectivitate.

Dreptul este definit ca fiind :-ansamblul regulilor asigurate si garantate de catre stat, care au ca scop organizarea

si disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii din societate;

Dreptul pozitiv sau dreptul obiectiv reprezinta:-totalitatea normelor obligatorii, elaborate de autoritatile competente ale statului

sau ale administratiei publice locale, norme a caror respectare poate fi impusa, la

nevoie, prin intermediul coercitiei statale;

Norma morala reprezinta:-o regula de comportament insusita de individ ca impuls launtric, in scopul

promovarii binelui in conformitate cu valorile morale unanim admise de catre

colectivitate

Norma juridica este definita ca fiind :-o regula generala si obligatorie de conduita, al carei scop este acela de a asigura

ordinea sociala, regula ce poate fi impusa, la nevoie, prin constrângerea organelor

competente;

Principiile juridice sunt acele idei generale care :-constituie baza intregului sistem de drept dintr-o tara, orientând reglementarile

juridice si aplicarea dreptului, fiind expresia valorilor promovate si aparate de

drept

Normele morale pot fi grupate in trei categorii:-Interdictiile, recomandarile si prescriptiile care vizeaza conduita umana in

general;

Normele juridice, in functie de caracterul conduitei pe care o prescriu, se clasifica in :-Norme onerative, norme prohibitive si, respectiv, norme permisive, , in functie de

caracterul conduitei pe care o prescriu.

În ceea ce priveste aplicarea si respectarea normelor juridice:-aplicarea si respectarea normelor juridice este asigurata de stat prin organele sale

competente, precum sunt organele administratiei si autoritatile puterii

judecatoresti,

Aplicarea si respectarea normelor morale se realizeaza:-benevol, singura constrângere venind din partea opiniei publice, care va putea

exercita diverse forme de presiune: oprobriul, blamul, dispretul sau marginalizarea

ori izolarea celor care au incalcat normele morale ;

Notiunea de deontologie a functiei publice implica:-existenta unei deontologii a functionarului public, dar si o deontologie a functiei de

parlamentar, a functiei de judecator sau procuror, precum si o deontologie a

oricarei alte functii, demnitati sau magistraturi publice.

Deontologia functiei publice reprezinta :-un ansamblu de norme juridice si morale, care constituie o imbinare a dreptului

cu morala;

Au calitatea de izvoare ale deontologiei functiei publice:-acele norme juridice care reglementeaza drepturi si obligatii sau conduita unor

titulari de functii publice, demnitati publice sau magistraturi publice;

Exercitarea deontologica a functiei publice reprezinta :-acea situatie in care functionarul public isi indeplineste atributiile legale in spiritul

respectarii datoriei si satisfacerii drepturilor si intereselor legitime ale

particularilor, in calitatea lor de beneficiari ai serviciilor publice;

Exercitarea deontologica a functiei publice va implica;-obligatia functionarului public de a respecta indatoririle morale dar si prevederile

legale care reglementeaza conduita sa si exercitarea functiei respective.

Exercitarea deontologica a functiei publice se realizeaza pe baza:-unor principii constitutionale si legale care jaloneaza conduita profesionala si privata a

titularilor de functii, demnitati sau magistraturi publice;

Între altele, constituie un principiu constitutional al exercitarii deontologice a functiei publice:-Principiul suprematiei Constitutiei si al respectarii legilor, consacrat de art.1 din

Constitutie

Între altele, constituie un principiu constitutional al exercitarii deontologice a functiei publice:-Principiul egalitatii de tratament fata de toti beneficiarii serviciului public, care se

regaseste in art.4 si in art.16 din Constitutie;

Între altele, constituie un principiu legal al exercitarii deontologice a functiei publice:-Principiul potrivit caruia functionarii publici au indatorirea de a respecta normele

de conduita profesionala si civica prevazute de lege, consacrat la art.43 alin.(3) din

Legea nr.188/1999, republicata;

Notiunea de conflict de interese este definita de lege ca fiind:-acea situatie in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie

publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta

indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor

acte normative

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice sunt:-Impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public

Functionarul public administrativ, este in conflict de interese daca:-este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu

privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial.

Prin incompatibilitate se intelege:-Situatia in care doua functii sau doua activitati nu pot fi exercitate, in mod legal,de catre una si aceeasi persoana

Regimul juridic al incompatibilitatilor si al conflictului de interese in exercitarea oricarei functii publice a fost reglementat :-Prin Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in

exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,

prevenirea si sanctionarea coruptiei;

Legea nr.161/2003, Titlul IV din Partea I care reglementeaza conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor, sunt aplicabile:-Presedintelui României, deputatilor si senatorilor, consilierilor prezidentiali si

consilierilor de stat din Administratia Prezidentiala.

Calitatea de deputat sau de senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate:-cu exceptia celei de secretar de stat membru al Guvernului

Functia de judecator si procuror este incompatibila, potrivit art.101 din Legea nr.161/2003, cu orice alta functie publica sau privata:-cu exceptia functiilor didactice din invatamântul superior

Statutul de functionar public nu este declarat incompatibil:-cu exercitarea unei functii sau activitati in domeniul didactic

Dintre functionarii publici, nu pot fi membri ai unui partid politic:-functionarii publici care fac parte din categoria inaltilor functionari publici;

Codul de conduita a functionarilor publici a fost adoptat prin Legea nr.7/2004 :-ca urmare a Recomandarii nr. R (2000) 10, a Comitetului Ministrilor Consiliului Europei

Obiectivele urmarite prin adoptarea Codului de conduita a functionarilor publici sunt, intre altele:-Informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa

se astepte din partea functionarilor publici in exercitarea functiilor publice

Ca principiu general al conduitei functionarilor publici, principiul suprematiei Constitutiei si a legii :-Este urmarea fireasca a actiunii principiului general al legalitatii, care trebuie sa

guverneze activitatea intregii administratii publice;

Ca principiu general al conduitei functionarilor publici, principiul prioritatii interesului public:-Constituie insasi filozofia existentei si functionarii administratiei publice, in

general, si a oricarui serviciu public, in special

Ca principiu general al conduitei functionarilor publici, principiul asigurarii egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice :-Obliga functionarii publici ca, in exercitarea functiei publice, sa aplice acelasi

regim juridic in situatii identice sau similare, fara nicio discriminare

Ca principiu general al conduitei functionarilor publici, principiul profesionalismului:-Obliga pe functionarii publici de a indeplini atributiile de serviciu cu

responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate.