Finanțe publice

1. Definirea şi evoluţia finanţelor publice.

In procesul procurari si repartizarii resurselor de care are nevoie statul pt realizarea functiilor si scopurilor se nasc anumite relatii sociale care sunt de natura economica si prezinta repartitia unei cote din PIB cu ajutorul statului intre diferite parti sociale. Aceste relati au aparut in procesul de mobilizare si repartizare a resurselor necesare statului in forma baneasca si sunt numite nume relatii financiare sau finante. Finantele publice poarta amprenta conditiilor economice politice si sociale, in care se realizeaza procesul de constituire si reartizare a fondurilor financiare, finante sunt resurse mobilizate la dispozitia statului adica sunt produsul muncii celor ocupati atit in domeniul productii material si ne material si participa la o parte din veniturilor la formarea fondurilor respective, totodata de pe urma cheltuililor publice profita beneficiary directii ai acestuia adica personae fizice sau juridice, categorii sociale, ramuri ale economies au sectore de activitate precum si societatea in ansamblu sau. La baza aparitiei finantelor publice au stat doua elemente: statul si banii. Evolutia,in timp, a satului si a banilor ,a marcat evolutia finantelor publice. In antichitate si in evul mediu se intalnesc doar elemente de finante publice. Se vorbi despre aparitia finantelor publice in sensul de model, doar odata cu trecerea la capitalism. In capitalism, economia de schimb a devenit dominanta si s-a generalizat folosirea banilor, ceea ce a permis formarea resurselor financiare si efectuarea cheltuielilor publice exclusive sub forma baneasca. Statul modern a inceput sa-si dezvolte activitatea capatand noi functii,prin implicarea sa in economie si pe plan social, ceea ce a dus la dezvoltarea sferei de actiune a finantelor publice, in special dupa al doilea razboi mondial. In prezent, rolul finantelor publice se dezvolta si mai mult, extinzandu-si toate actiunile la nivel national si la nivel international.

2. Obiectul finanţelor publice.

Ca ştiinţă finanţele publice şi-a început evoluţia încă din sec. XIII, ele fac parte din sistemul

relaţiilor economice, au un caracter istoric şi poartă amprenta condiţiilor economice, politice, sociale în care îşi desfăşoară relaţiile statul ţării respective Părerile economiştilor despre obiectul finanţele publice cuprind:ca relaţii economice ce apar în procesul de repartiţie a produsului intern brut, ca metode de gestiune a finanţelor sectorului public, adică a bunurilor publice,relaţii economice de formare şi utilizare a fondurilor de resurse financiare publice, metode şi tehnici de urmărire şi percepere a impozitelor şi taxelor, metode de dimensionare şi repartiţie a cheltuielelor publice, întocmirea, aprobarea şi executarea bugetului de stat, plasarea şi rambursarea împrumuturilor de stat şi gestionarea lor, administrarea datoriei publice.

3. Conceptul despre finanţele publice.

Cuvantul finante isi are originea in limba Latina, el derivand din "FINIS"= termen de plata. In secolele al XIII-lea - al XV-lea, termenul de finante a intrat in principalele limbi europene, ajungand sa reprezinte relatiile, resursele si operatiile banesti. In present, exista mai multe sensuri care pot fi date notiunii de finante publice: banii statului, fonduri banesti constituite la dispozitia statului, pentru indeplinirea functiilor sale, metodele de gestionare si de utilizare a banilor publici, mijloace de interventie a statului in economie, acte juridice prin care se dispune modul de constituire si utilizare a surselor financiare publice, relatii sociale de natura economica aparute in procesul constituirii si repartizarii fondurilor finantelor publice. Finantele publice exprimna relatiile economico- sociale, in forma baneasca, prin intermediul carora statul isi constituie fonduri la dispozitia sa pentru indeplinirea functiilor pe care le are, fonduri pe care le gestioneaza folosind tehnici, metode si institutii de specialitate si avand la baza reglementari juridice. Relatiile economice care intra in sfera finantelor publice sunt caracterizate de urmatoarele trasaturi: imbraca forma baneasca, exprima un transfer de putere de cumparare si nu o schimbare a formei valorii, nu presupun o contraprestatie directa si au caracter nerambursabil, cu exceptia imprumuturilor publice, au drept scop satisfacerea unor nevoi publice. Orice flux financiar care nu indeplineste aceste trasaturi, nu intra in sfera finantelor publice.Asemanari si deosebiri intre finantele publice si finantele private.Asemanarile se refera la faptul ca ambele tipuri de finante se confrunta cu problemele de echilibru financiar :1. Finantele publice urmaresc satisfacerea nevoilor publice, in timp ce finantele private urmaresc satisfacerea intereselor agentilor economici. 2. In cazul finantelor publice , resursele banesti se procura de la persoane juridice si fizice , in cea mai mare parte , prin constrangere. 3. Intreprinderile private isi procura resursele pe baze contractuale.4 Statul poate lua masuri in legatura cu moneda nationala, in timp ce intreprinderile private nu pot influenta legal moneda nationala.5 Statul nu poate fi sanctionat daca institutiile publice nu efectueaza cheltuielile prevazute, dar agentii economici si cetatenii sunt penalizati daca nu-si indeplinesc obligatiile fiscale.6. Gestiunea finantelor publice este supusa dreptului public, in timp ce gestiunea financiara a intreprinderilor urmeaza regulile dreptului comercial.

4. Conţinutul economic al finanţelor publice.

Satisfacerea nevoilor colective ale societăţii implică importante resurse financiare aflate la dispozitia statului La dispoziţia autorităţilor publice se constituie fonduri băneşti din produsului intern sau naţional brut care servesc la satisfacerea unor nevoi generale, dar şi a unor nevoi individuale, care nu pot fi satisfăcute pe seama veniturilor personale, dar sunt indispensabile unei vieţi normale, Formarea şi repartizarea fondurilor băneşti publice înseamnă un transfer de putere de cumpărare în dublu sens:

a) de la persoane fizice şi juridice către organele, administraţiei de stat, la dispoziţia cărora se constituie fondurile băneşti publice;

b) de la acestea către diverşi beneficiari, tot persoane fizice şi juridice. Aceste fluxuri îmbracă două forme concrete principale şi anume:

1)relaţiile care apar între participanţii la procesul de constituie a fondurilor de resurse financiare şi anume: agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, care desfăşoară activitate în scop lucrativ şi membrii societăţii luaţi în mod individual, ca cetăţeni ai statului care realizează venituri, pe de o parte şi colectivitate, reprezentată prin stat, pe de altă parte;

2) Finanţele publice reprezintă relaţiile economice exprimate valoric care apar în procesul repartiţiei PIB în legătură cu satisfacerea nevoilor colective ale societăţii. Sfera relatiilor financiare este mai restrînsă decît sfera de cuprindere a relaţiilor băneşti. Pentru ca relaţiile băneşti generate de procesele amintite să între în sfera de cuprindere a finanţelor trebuie să îndeplinească cumulativ urmatoarele trei condiţii:

a)să exprime un transfer de valoare şi nu o transformare sau o schimbare a formelor valorii; b)transferul de valoare trebuie să aibă drept scop satisfacerea unor nevoi generale ale societăţii sau chiar a unor nevoi individuale ale membrilor societăţii;

c)transferul de valoare trebuie să se facă, de regulă, fără o compensaţie sau contraprestaţie directă şi cu titlu rambursabil.

În cadrul relatiilor financiare se particularizează următoarele patru segmente sau componente:

a)relaţii care exprimă un transfer de resurse băneşti fără echivalent şi cu titlu nerambursabil,;

b)relatii care exprimă un împrumut de resurse băneşti pe o perioadă de timp determinate pentru care se percepe dobînda, cunoscute sub denumirea de relaţii de credit, mijlocite în principal de bănci;

c)relatii care exprimă, după caz, un transfer obligatoriu sau facultativ de resurse băneşti.