Subiecte rezolvate finanțe

1.Care sunt trăsăturile ce individualizează relaţiile valutar-financiar internaţionale?

Relaţiile valutar-financiare internaţionale se deosebesc de alte componente ale relaţiilor economice internaţionale prin următoarele:

- relaţiile valutar-financiare mijlocesc schimburile economice internaţionale, colaborarea

economică, ştiinţifică, culturală şi socială;

- relaţiile valutar-financiare exprimă raporturi economice de formare, repartizare şi utilizare a

unor fonduri în valută necesare schimburilor economice internaţionale, dezvoltării

economice a ţărilor şi cooperării internaţionale;

- relaţiile valutar-financiare se manifestă între state suverane şi independente, între persoane

juridice şi fizice din state diferite, precum şi în raporturile cu organisme financiar-bancare

internaţionale;

- relaţiile valutar-financiare internaţionale se exprimă prin intermediul unei valute sau al unui

instrument de plată internaţional.

2. Ce factori au determinat modificări profunde în structura mecanismelor şi tehnicilor valutarfinanciareinternaţionale?

Modificările profunde din structura mecanismelor şi tehnicilor valutar-financiare

internaţionale au fost determinate de abandonarea cursurilor fixe şi de trecerea la cursurile flotante

în anii 1971-1973, de procesele de integrare economică, de liberalizarea mişcărilor de capital, de

apariţia şi dezvoltarea pieţei eurovalutelor, de reciclarea capitalurilor provenite din producerea şocurilor petroliere, de renunţarea la aur în calitate de mecanism central al sistemului valutar, de

creşterea schimburilor internaţionale şi de programele de dezvoltare economică aplicate în diverse

ţări.

3. Ce efecte generează globalizarea în domeniul relaţiilor valutar-financiare internaţionale?

Evoluţia schimburilor economice internaţionale şi a cooperării, politicile industriale şi de

investiţii, deschiderea spaţiilor comerciale naţionale şi liberalizarea mişcărilor de capital au generat

o tendinţă de globalizare în domeniul relaţiilor valutar-financiare internaţionale.

Globalizarea în domeniul relaţiilor valutar-financiare a mai fost determinată şi de impactul

exercitat de către decompartimentare, dereglementare şi dezintermediere. Globalizarea în domeniul relaţiilor financiare internaţionale se reflectă prin creşterea fluxurilor internaţionale de capital şi prin modificările profunde în structura mecanismelor de pe pieţele financiare.

4. Care sunt principalele avantaje şi riscuri rezultate din globalizarea fluxurilor valutar-financiare internaţionale?

Globalizarea a imprimat pieţelor pe lângă capacitatea de a atrage şi dirija fonduri

importante şi pe aceea de a oferi instrumente de prevenire şi atenuare a riscurilor din relaţiile

economice internaţionale. Globalizarea a expus la risc atât economiile ţărilor dezvoltate, cât şi pe cele ale ţărilor emergente, dar a oferit prin fluxurile financiare premise de realizare a creşterii economice. Crizele economice complexe au fost determinate, pe de o parte, de influenţele politicilor naţionale şi, pe de altă parte, de mecanismele sistemului financiar internaţional. Procesul de globalizare generează unele efecte pozitive în domeniul relaţiilor valutar financiare-internaţionale, printre care:

- ţările beneficiază de mecanisme de gestiune a echilibrului extern;

- liberalizarea mişcărilor de capital asigură o alocare mai eficientă a resurselor datorită

instrumentelor de plasament şi de finanţare;

- se diversifică activele financiare;

- modernizarea sistemelor financiare datorită concurenţei de pe plan internaţional;

- finanţarea diverselor activităţi economice se realizează în aceleaşi condiţii;

- tehnologiile de transmitere a informaţiilor favorizează dispersia operatorilor pe pieţele

financiare.

1. Care au fost condiţiile în care s-a format sistemul valutar de la Bretton Woods?

Efectele negative ale funcţionării sistemelor băneşti bazate pe etalonul aur-devize şi

dezechilibrele din relaţiile economice şi monetare din perioada celui de al doilea război mondial au

impus organizarea unui sistem valutar prin care să se prevadă norme de conduită în domeniul

financiar şi valutar şi să se asigure lichidităţile necesare schimburilor economice7.

Conferinţa monetară internaţională de la Bretton Woods din SUA din anul 1944, adoptând

cu unele amendamente planul delegaţiei SUA de organizare a relaţiilor valutare şi financiare

internaţionale, a însemnat formarea unui sistem valutar.

2. Cum se defineşte sistemul valutar?

Sistemul valutar cuprinde norme şi principii ce se stabilesc şi se aprobă de către statele membre în vederea cooperării valutare şi financiare internaţionale, precum şi mecanismele de finanţare a schimburilor economice internaţionale. În cadrul sistemului valutar internaţional se încadrează norme şi principii pe baza cărora se derulează relaţiile de cooperare monetară, principii de formare a raporturilor de schimb dintre valute, mecanisme de asistenţă financiară şi de reglare a sistemului valutar.

3. Care erau obiectivele sistemului valutar de la Bretton Woods?

Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 a avut următoarele obiective:

- susţinerea creşterii comerţului internaţional şi, implicit, sprijinirea dezvoltării economice şi a

ocupării forţei de muncă;

- promovarea cooperării monetare internaţionale, prin mecanisme de consultare şi colaborare în

problemele monetare internaţionale;

- promovarea stabilităţii raporturilor de schimb dintre monede şi evitarea deprecierii

competitive;

- sprijinirea creării unui sistem multilateral de plăţi privind tranzacţiile curente dintre membri şi

eliminarea restricţiilor din schimburile internaţionale;

- furnizarea de asistenţă financiară ţărilor membre în vederea reducerii şi înlăturării

dezechilibrului din balanţele de plăţi.

4. Care sunt principalele trăsături ale evoluţiei sistemului valutar de la Bretton Woods?

Sistemul valutar de la Bretton Woods din anul 1944 îşi propunea să elimine restricţiile din

relaţiile economice internaţionale, să stimuleze dezvoltarea comerţului şi să ofere mecanisme de

asistenţă financiară ţărilor membre care se confruntau cu deficite ale balanţei de plăţi.Mecanismele sistemului valutar de la Bretton Woods au stimulat extinderea comerţului internaţional, au eliminat restricţiile şi au sprijinit statele membre în reducerea cuantumului şi a duratei dezechilibrului balanţei de plăţi. În perioada 1944-1964, sistemul valutar de la Bretton Woods a asigurat cerinţele circuitului

economic şi financiar internaţional datorită convertibilităţii şi principiului cursurilor fixe. Din anul 1965 s-au manifestat neconcordanţe între funcţionarea mecanismelor sistemului valutar de la Bretton Woods şi schimburile comerciale şi cooperarea economică internaţională. Mecanismele sistemului valutar de la Bretton Woods nu au asigurat ordinea în derularea relaţiilor valutar-financiare internaţionale şi lichidităţile necesare schimburilor internaţionale.