Geografia Transporturilor

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Geografia Transporturilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

C1. Definirea geografiei transp.

Rolul transp.

Transportul= Ramura economiei al carui obiect il constituie deplasarea pers, marfurilor si info; realizeaza leg. intre celelalte ramuri ale economiei.

Functia esentiala: Oamenii sa nu considere spatial o restrictive!

Merlin: “Transporul trebuie sa fie unul instantaneu si disponibil oricand”

Parcurgerea spatiului presupune invingerea timpului, distantei, cond. Fizico-geo.

Dezvoltarea a dus la factori care au influentat, au creat conditii pt. dezv. Transporturilor

Principalele tend economice care au contribuit la cresterea importantei transporturilor:

1.Cresterea cererii

2.Reducerea costurilor

3.Dezvoltarea infrastructurii

C2. Domeniul de studio al Geo. Transporturilor

Domeniul de studio al geografiei cuprinde suprafata terestra si activitatiile realizate de oameni si are 2 ramuri: Geograf generala (4 categ: Matematica, fizica, biologica si populatiei <demografice si economice>) si Geografia regionala.

Geog. Economica are 2 subdiviziuni: geografia asezarilor omenesti si geog ramurilor de productie(2: geog productiei si geog schimburilor economice)

Geog transp. = Studiaza deplasarile marfurilor, pers, info, infrastructura care face posibile aceste deplasari.

Cele 3 concepte de baza ale geog transp.: Retele de transp, cererea de transp, sistemul de organizare.

Caracterul multidisciplinar al GT. Subdomeniile GT: Economie, -, ecologic, istoric, matematica, administrare strategie-planificare, sociologic-demografic

C3. Transportul si spatial geographic. Restrictii spatiale

In fct. de spatial geog se det. restictiile care influenteaza anumite moduri de transport, dezvoltarea serviciilor si capacitatea de transp.

Princi restrictii sunt: formele de relief, hidrologia (dezv. navig.), clima, natura solului.

Caracterizarea spatiului geografic. Elementele spatiului geografic: localizarea geog, resursele material si umane, -, dinamica.

C4. Evolutia retelelor de transport

Performanta in timp a retelelor explicate de 2 fact principali: conditii naturale (se ref la restrictiile de care oamenii au tinut cont pt dezv a retelei) si cond istorice (Infrastructura s-a dezv pe baza traseelor stabilite din sec. precedente). Noile tehnologii si noiile tipuri de infra au condus la dezv retelelor déjà existente.

Modificarea relatiilor dintre zonele geog are 2 caracteristici: SPECIALIZAREA (Acest process a fost intensificat de globalizarea productiei aplicata in cazurile in care reducerea costurilor de productie este mai mare decat costurile suplimentare ale transp) si IERARHIZAREA (Dezv diferita a entitatilor geog interconectate in special ca urmare a economiei de scara)

Structura teritoriala: Se refera la existent unei infrastructure si a unor servicii de transport existente intr-o anumita regiune.

Structura retelelor: Este data de cond istorice si cond socio-economice.

Caracteristicile retelelor: Sporirea accesibilitatii unei zone, consolidarea unu corridor sau aplicarea unei tehnologii pt dezv unui mod de transport.

Conditii pt continuitatea fluxurilor de transport: Ubicuitatea (posibilitatea de a ajunge in orice pct din teritoriu), Fractionaritatea (posib. de a transp. doar un calator, o unitate de marfa fara a exista un grup), Instantaneitatea (posib. realizarii transp. in momentul dorit)

C5. In raport cu accesibilitatea diferitelor puncte structura retelelor poate fi clasificata ca: centrifuga si centripeta.

O retea optima serveste toate nodurile posibile ale unui teritoriu, in general se recurge la compromisuri.

Pentru cazul a 5 noduri goegraful Buge a studiat urmatoarele variante: a) asigura conexiunea intre toate pct si cost min de constructive, b) asigura conectivitate minima si cost minim de exploatare, c) Struct polarizata in care se atribuie o pozitie privilegiata a unui nod, d) Conexitatea maxima si accesibilitate maxima, e) Lungime minima a retelei prin introducerea unor noduri intermediare, f) Distanta minima pt circuitul care parcurge toate nodurile

Retelele “HUB-AND-SPOKE” (Roata cu spite)

Reteaua cu N noduri are n(n-1) perechi origine destinatie care leaga direct oricare 2 noduri.

Sunt n-1 noduri daca un nod este transformat in pol sau interminal si este conectat la celelalte noduri.

Pt n=6 si un vehicul care poate servi zilnic 5 perechi – OD, atunci pt servirea tuturor perechiilor OD sunt necesare 6 vehicule pt structura cu conectivitate maxima si doar un vehicul pt struct “HUB-AND-SPOKE”.

Pt a beneficia de efectul de scara este preferabil dezv unu terminal “HUB” din care fluxurile sa fie concentrate creandu-se astfel conditii pt servirea cu frecventa mai mare si capacitate mai mare.

C6. Transp. in perioada preindustriala (inainte de 1800)

Eficienta ST era redusa: Schimburi economice pe plan local, dimensiunile orasului nu se modificau, active umane in zone de max 20Km. Cele mai mari orase nu depaseau 20Km². Drumul matasii era cea mai utilizata ruta de-a lungul sec. pt transp produse din orient in europa. Prima cale de transport a matasii a funct dupa anii 200 i.Hr, Intre China si India.

Imparatul Chinei, Wudi, a luat decizia constructiei unui drum numit Bonan pt comertul matasii.

A fost prima leg. dintre China si europa, ajungand pana la Roma, Venetia si Lyon.

Anul 1431 a marcat inceputul erei navigatiei prin scoala dezvoltata de portughezi care utilizau caravelele ce aveau o cap. de transport pe distante mari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografia Transporturilor.docx