Urbanism

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Urbanism.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 8 fisiere doc de 18 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Densitatea urbana este una dintre caracteristicile care diferentiaza mediul urban de cel rural. Analiza densitatii reda intervale mari de densitate. Astfel k exista orase izolate si create artificial in care densitatea este foarte mica, iar orasele cu suburbii intinse au o densitate crescatoare de la centru spre periferie. Modul de calcul al densitatii este influentat de mai multi factori: eliminarea parcurilor, cursurilor de ape sau a altor zone nelocuite. Un alt mod de calcul al densitatii se realizeaza prin eliminarea retelei stradale, a constructiilor industriale, etc. nivelul de trai al locuitorilor este un alt factor care determina variatia densitatii in interiorul orasului. Exista cartiere de lux in care locuintele sunt mari si cu gradini mari si o densitate mica dar si cartiere muncitoresti in care oamenii stau in blocuri cu multe etaje, iar densitatea este f mare.

Teoria locurilor centrale a fost eliberata in 1933 de geograful Walter Christaller pentru a explica marimea, nr oraselor, precum si spatierea lor in teritoriu. El pornste de la constatarea conform careia functiunea pricipala a unei localtati este de a construi un loc care satisface necesitatile de producere a bunurilor si serviciilor in folosul populatiei. Teoria se bazeaza pe o diferenta intre centre si periferii. In centru sunt locuri de provizionare de bunuri si servicii, iar periferiile sunt locuite de populatia care consuma bunurile si serviciile. Cele 6 concepte care stau la baza teoriei sunt: 1. centralitatea ca principiu de ordine al amplasarii, marimii si gradului de dotare al localitatii, 2. locul central ca tip de asezare, preluand atat satisfacerea functiunilor economico-sociale ale populatiei proprii cat si pe cele ale populatiei aflate in apropiere, 3. relatia dintre important unei localotati si gradul de centralizare, 4. functiunile economico-sociale ale locului central, 5. zona de influenta a locului central, 6. distanta economica si modul de realizare a necesitatilor populatiei. In mediul omogen considerat de Christaller, relatiile de piata vor determina o repartitie a populatiei in localitatile de diferite marimi, dupa o anumita regula, deci o integrare spatiala. Profilul economico-social al fiecarei localitati va reprezenta integrarea functionala. Zonele de influenta ale lourilor centrale vor fi de forma unui cerc avand in centru locul central.

Dezvoltarea spatiala a orasului: Industrializarea are urmat trasaturi:1. prioritate acordata cresterii economice, 2. amplasarea economiilor de scara, 3. dezvoltarea trasportului public local. Orasele devin motoare ale dezvoltarii regiunii si sunt caracterizate printr-o continua crestere a nr. populatiei, a locurilor de munca si a facilitatilor urbane. Dezvoltarea sectoarelor transport si servicii se caract prin: 1. creterea rapida a prosperitatii, 2. cresterea rapida a nr de posesori de autoturisme, 3. dezvoltarea infrastructurii ptrtransport devine o prioritate a politicilor guvermanentale, 4. conturarea zonei metropolitane si periurbane. Comportametul spatial al familiilor este factorul dominant care influenteaza dezvoltarea spatiala a orasului. Suburbiile, orientate functional catre :orasul mama”, formeaza impreuna cu acesta Metropola. Aprecierea sporita a cadrului de viata se caract prin: 1. cresterea rapida a pretului energiei, 2. micsorarea dimensiunii familiei medii, 3. politici guvernamentale indreptate catre dezvoltarea transportului public, 4. renovarea urbana si planificarea spatiala. “Orasul mama” este marcat in continuare de scaderea locurilor de munca si scaderea populatiei. Populatia in cautare de amplasamente mai atractive in termeni de cadru natural placut , trafic redus, poluare redusa, facilitati ptr sport si petrecerea timpului liber, acces facil catre zonele comerciale se muta in orase si mai mici, mai indepartate de orasul initial. Aceasta est o caracteristica a oraselor nord americane si celor vest europene. Dezvoltarea sectorului informational are urmat caract: 1. computerizarea puternica a societatii, 2. atentie sporita acordata intreprinderilor mici si mijlocii, 3. marire structurala a timpului liber. Ca urmare a cresterii populatiei, orasul este obligat sa se extinda. Construirea de locuinte in afara orasului presupune sacrificarea terenurilor agricole. In afara oraselor pretul terenului este mai ieftin decat cel al terenurilor din centru.

Modele de organizare spatiala urbana: zonele concentrice cuprind: centrul administrativ, mica industrie, zona de locuinte muncitoresti, zona de rezidenta a clasei mijlocii, zona de rezidenta a clasei bogate, zona de migratii. Modelul sectoarelor contine: centrul admin, mica industrie, zona de locuire a muncitorilor, zona de rezidenta a clasei mijlocii si cea a clasei bogate. Al 3-lea model este cel al mai multor centre secundare in care zona de afaceri sa fie situata distinct de centru in perimetrul rezidential al clasei mijloii si bogate acesta cuprinde: 1. centrul admin 2. mica industrie, 3. zona de locuinte muncitoresti 4-5. zona de rezidenta a clasei mijlocii si bogate, 6. industria grea, 7. district secundar de afaceri 8. zona de rezidenta suburbana 9. industria suburbana.

Zona functionala a spatiului urban – zona centrala a unui oras este cea care individualizeaza orasul si ii confera farmecul. Centrul este locul in care functiunile si valorile urbane ating intensitatea lor maxima. Caracterul urban si calitatea unui oras depind in mare masura de centrul sau.

Zona dotarilor social-culturale cprinde terenurile pe care sunr amplasate spatiile comerciale, teatrele, cinematografele, spitalele, scolile, hotelurile, instrit administrative. Acestea se amplaseaza in centrul civic al localitatii. Centrul include pe langa parametri functionali, volumetrici, compozitionali si o anumita istorie, o participare psiho-sociala specifica. Modul de organizare a centrului urban se afla in stransa legatura cu marimea orasului si evolutia sa istorica. Conditia de baza a bunei funtionalitati a zonei centrale este accesibilitatea fara restrictii si presupune pe de o parte, posibilitatea licuitorilor de a ajunge comod din orice pct al orasului in centru, si pe de alta parte, posibilitatea pietonilor de a se deplasa confortabil in interiorul zonei centrale. Functia sociala si viabilitatea centrelor civice depinde in mare masura de modul in care acestea s integreaza in viata economica si sociala a localitatii precum si de felul in care colaboreaza cu celelalte structuri urbane. Zona spatiilor verzi – spatiile verzi repr zonele sociale cu scuaruri si parcuri publice, care au rolul de a aduce natura in cadrul construit, punand in valoare monumentele istorice si de arhitectura. Spatiile plantate in preajma locuintelor cuprind gradinile locuintelor individuale si spatiile verzi din cuprinsul ansamblurilor de locuinte. Functionalitatea spatiilor verzi impune impartirea lor in urmat categorii: parcuri, scuaruri, gradini, parcuri zoologice, spatii verzi de agrement.

Fisiere in arhiva (8):

  • Urbanism
    • Cadastrul cap 7.doc
    • Echiparea si amenajarea tehnico cap 5.doc
    • Ocuparea terenurilor si amplasara constructiilor cap 6.doc
    • stancu violeta 2003.doc
    • urbanism cap 4.doc
    • Urbanismul pe plan mondial cap 10.doc
    • zona industriala.doc
    • zona rezidentiala.doc