Microbiologie

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Aceasta fituica rezuma Microbiologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 23 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Industria Alimentara

Extras din document

1 Bazele clasificării microorganismelor Clasificarea după Bergeu.

Sistematica biologică sau taxonomia este stiinta despre identificarea si clasificarea microorg. animale si vegetale în grupe sau categorii sistematice aparte pe baza asemănărilor si relatiilor dintre ele.Unitatea de bază a sistematicii este specia.Speciile asemănătoare sunt grupate în genuri,genurile la rîndul lor,sunt grupate în familii,care formează ordine si clase.

De obicei din aceeasi specie fac parte microorg.cu proprietăti morfologice si fiziologice comune,asemănătoare după structura antigenică ,uneori în urma activitătii lor vitale microorg.care constituie o anumită specie ,provoacă procese asemănătoare în mediul în care se află.

În microbiologie mai există notiunea de „tulpină”si „clon”.

Prin termenul de tulpină sunt numite microorg.de aceeasi specie ,izolate în acelasi timp si din aceeasi sursă (din apă,produse alimentare,obiecte de uz casnic),Tulpinele se deosebesc prin anumite trăsături,rezistenta la temperaturi joase ,actiuni chimice,biologice.

Clon este o cultură de microorg.provenită dintr-o singură celulă din specia sau tulpina dată,prin multiplicarea ei Populatia microbiană formată din org. de aceeasi specie ,se num.”cultură pură”,iar populatia formată din microorg.de specii diferite se num.”cultură mixtă”.

Pe baza particularitătilor de structură microorg. se împart în două grupe :eucariote si procariote.

Eucariotele –microorg.superioare superioare,sau protiste .Celulele lor se aseamănă după structură cu celulele vegetale si animale.

Procariotele-microorg.primitive

sau protiste inferioare,din ele fac parte bacteriile.

Sistematica lui Bergeu,expusă în „Determinatorul bacteriilor”,adoptată în 1980:

Procariotele se împart în:

I cianobacterii(algele albastre)

II-bacterii

Bacteriile se împart în 19 grupe,în această grupă intră ordine,familii,genuri,specii

2.Structura,clasif.sporogeneza bacteriilor

Bacteriilesuntorg.monocelulare,lipsite

de clorofilă,dimensiunile bacteriilor variază de la 0,15-10mkm,forma nu este constantă.

După aspectul lor bac se împart:

-sferice(coci);

-baciliforme(bacterii,bacili si clostridii

-incurbate(vibrioni si spirale)

Cocii-bacterii sferice,elipsoidale,ovoidale,lanceolate.

După amplasare,mod de diviziune cocii se împart:

-micrococi(amplasare solitară sau haotică a celulelor,se întîlnesc în aer,apă

diplococi-se divid după un singur plan si formează coci pari,cîte doi indivizi împreună.din această categorie:pneumococul-agentul pneumoniei;gonococul-ag.gonoreei

streptococi-coci care se divid după un singur plan si form. lanturi de diferite lungimi;

tetracoci-coci care se amplasează cîte patru si se divid după planuri reciproc perpendiculare;

sarcinele-forme care se divid după trei planuri reciproc perpend.si au aspect de baloturi a cîte 8,16 celule.

stafilococi-coci care se divid după cîteva planuri si formează ciorchine.

Bacilii microorg baciliforme:bacterii,bacili,clostridii.numărul total de bacterii baciliforme e mult mai mare decît cel al bacteriilor cociforme,se explică prin conditiile mai bune de alimentare a microbilor baciliformi.

Formele încurbate de bacterii:

vibrioni-sunt celule care au formă de virulă,reprezent:vibr.holeric,v.acvatici

spirilele-forme încurbate care au flexiuni cu una sau mai multe inele de spirală.

Polimorfismul bacteriilor-însusirea bacterilor de a-si schimba aspectul într-o formă bizară,sub actiunea factorilor externi

Structura celulei bacteriene

-anvelopa(în trei straturi),citoplasma,nucleoidul.

Struct.suplimentare:capsulele,sporii,cilii,pilele.

Anvelopa-stratul mucozitar extern (la exteriorul cel.execută funct de protectie),peretele celular(element principal asigură forma si despate celula de mediul exterior,are permiabilitate selectivă(asigură pătrunderea si evacuarea subst.nutritive si subst.metabolice) si membrana citoplasmatică se alipeste compact de partea

1 Bazele clasificării microorganismelor Clasificarea după Bergeu.

Sistematica biologică sau taxonomia este stiinta despre identificarea si clasificarea microorg. animale si vegetale în grupe sau categorii sistematice aparte pe baza asemănărilor si relatiilor dintre ele.Unitatea de bază a sistematicii este specia.Speciile asemănătoare sunt grupate în genuri,genurile la rîndul lor,sunt grupate în familii,care formează ordine si clase.

De obicei din aceeasi specie fac parte microorg.cu proprietăti morfologice si fiziologice comune,asemănătoare după structura antigenică ,uneori în urma activitătii lor vitale microorg.care constituie o anumită specie ,provoacă procese asemănătoare în mediul în care se află.

În microbiologie mai există notiunea de „tulpină”si „clon”.

Prin termenul de tulpină sunt numite microorg.de aceeasi specie ,izolate în acelasi timp si din aceeasi sursă (din apă,produse alimentare,obiecte de uz casnic),Tulpinele se deosebesc prin anumite trăsături,rezistenta la temperaturi joase ,actiuni chimice,biologice.

Clon este o cultură de microorg.provenită dintr-o singură celulă din specia sau tulpina dată,prin multiplicarea ei Populatia microbiană formată din org. de aceeasi specie ,se num.”cultură pură”,iar populatia formată din microorg.de specii diferite se num.”cultură mixtă”.

Pe baza particularitătilor de structură microorg. se împart în două grupe :eucariote si procariote.

Eucariotele –microorg.superioare superioare,sau protiste .Celulele lor se aseamănă după structură cu celulele vegetale si animale.

Procariotele-microorg.primitive

sau protiste inferioare,din ele fac parte bacteriile.

Sistematica lui Bergeu,expusă în „Determinatorul bacteriilor”,adoptată în 1980:

Procariotele se împart în:

I cianobacterii(algele albastre)

II-bacterii

Bacteriile se împart în 19 grupe,în această grupă intră ordine,familii,genuri,specii

2.Structura,clasif.sporogeneza bacteriilor

Bacteriilesuntorg.monocelulare,lipsite

de clorofilă,dimensiunile bacteriilor variază de la 0,15-10mkm,forma nu este constantă.

După aspectul lor bac se împart:

-sferice(coci);

-baciliforme(bacterii,bacili si clostridii

-incurbate(vibrioni si spirale)

Cocii-bacterii sferice,elipsoidale,ovoidale,lanceolate.

După amplasare,mod de diviziune cocii se împart:

-micrococi(amplasare solitară sau haotică a celulelor,se întîlnesc în aer,apă

diplococi-se divid după un singur plan si formează coci pari,cîte doi indivizi împreună.din această categorie:pneumococul-agentul pneumoniei;gonococul-ag.gonoreei

streptococi-coci care se divid după un singur plan si form. lanturi de diferite lungimi;

tetracoci-coci care se amplasează cîte patru si se divid după planuri reciproc perpendiculare;

sarcinele-forme care se divid după trei planuri reciproc perpend.si au aspect de baloturi a cîte 8,16 celule.

stafilococi-coci care se divid după cîteva planuri si formează ciorchine.

Bacilii microorg baciliforme:bacterii,bacili,clostridii.numărul total de bacterii baciliforme e mult mai mare decît cel al bacteriilor cociforme,se explică prin conditiile mai bune de alimentare a microbilor baciliformi.

Formele încurbate de bacterii:

vibrioni-sunt celule care au formă de virulă,reprezent:vibr.holeric,v.acvatici

spirilele-forme încurbate care au flexiuni cu una sau mai multe inele de spirală.

Polimorfismul bacteriilor-însusirea bacterilor de a-si schimba aspectul într-o formă bizară,sub actiunea factorilor externi

Fisiere in arhiva (1):

  • Microbiologie.doc