Valori morfologice ale unor cuvinte uzuale

I. A FI

1) verb predicativ personal (a exista, a se afla, a se găsi, a costa):

- Elevul este în clasă.

- Cartea este 6 lei.

2) verb predicativ impersonal ( sensul de a se întampla sau a trebui):

- Era să cad pe scări.

- Şi de-o fi să mor.

3) verb copulativ personal (are subiect):

- Copilul este cuminte.

4) verb copulativ impersonal (fără subiect):

- E bine, e adevărat, e posibil… (expresii verbale impersonale)

5) verb auxiliar:

- viitor anterior: va fi citit;

- conjunctiv, perfect: să fi citit;

- condiţional-optativ, perfect: aş fi citit;

- diateza pasivă: Am fost ameninţat să vin.

- infinitiv perfect: a fi citit

!!! Verbul predicativ A FI are mai multe sensuri:

• a exista, a se afla, a se găsi, a costa;

• a trece: Cât e de când eram noi colegi?

• a merge: Unde ai fost cu taxiul acela?

• a se duce: Ai fost la Cluj şi te-ai întors?

• a dura: Filmul o să fie trei ore.

• a călători: El a fost la Praga cu maşina.

• a colinda: Pe unde ai fost, că te caut de două zile?!

• a dăinui: Cât o fi lumea şi pământul oamenii vor munci.

• a se petrece: Totul era pe la 16:50.

• a se împlini: Mâine va fi un an de la logodna lor.

• a avea loc: În pauză a fost un accident.

• a fi de loc din: El este din Banat. Ana şi Nistor sunt din Lugoj.

• a trăi, a locui: Acum el e pe alte meleaguri.

Fiul meu este cu nora mea de 7 ani.

Liviu e în Canada de 4 ani.

• a se purta: Discuţia era asupra candidaţilor.

• a trebui: Am văzut casa care ar fi fost să fie a lor.

• a se întâmpla: Fie ce-o fi, eu tot o cumpăr.

II. ŞI

1) conjuncţie coordonatoare copulative (leagă două părţi de propoziţie sau două parţi de vorbire de acelaşi fel):

- Elevii şi profesorii

- Ionel citeşte lecţia şi îşi notează ideile.

2) adverb de mod (cu sesul de: repede, devreme; între verbul auxiliar şi cel predicativ):

- Ai şi rezolva exerciţiul.

3) adverb de excepţie (de întărire) – fără funcţie sintactică, leaga două părţi de vorbire diferite:

- A venit şi el.

4) pronume reflexiv fără funcţie sintactică (marcă a diatezei reflexive):

- Şi-a amintit de…

5) pronume reflexiv, atribut pronominal în dativ (vb+subst):

- Şi-a luat geacă.

6) adjectiv pronominal de întărire (funcţie sintactică de atribut adjectival) – are sensul de “însumi”:

- Mai ştiu şi eu la ce mă gândeam!

7) valoare substantivală:

- “Şi” este conjuncţie!

8) locuţiune adjectivală:

- Am o haină şi mai şi.

III. A

1) articol hotărât enclitic:

- Cartea este…

2) articol posesiv-genitival:

- Cartea este a Elenei.

3) prepoziţie pentru genitiv:

- Efortul a zeci de elevi.

4) prepoziţie pentru acuzativ:

- Miroase a friptură.

5) prepoziţie pentru infinitiv:

- a citi, a face

6) articol demonstrativ-adjectival (formă populară):

- A mică este acasă, a mare s-a măritat.

7) interjecţie:

- - A! Ce frumos e afară!

8) valoare substantivală:

- “A” este întotdeauna vocală.

9) verb auxiliar:

- El a venit mai târziu.