Comentați Modelul economico-matematic al Unei Soluții IT de Prognoză a Veniturilor ce vor fi Atrase la Bugetul Local al Unei Primării în Cursul unui An Fiscal

Fundamentarea bugetului local presupune definirea in cadrul sa a 2 componente de manag public:

I. Venituri = totaliatea sumelor rezultate din finantarile obtinute de primarie prin utilizarea resurselor proprii sau a unor resurse extrabugetar de finantare.

In general veniturile bugetului local sunt constituite din:

- subventii primite;

- sume virate de ag. ec. care au obligatii contractuale catre primarie

- sume rezultate din colectarea taxelor si impozitelor (impozite cladiri, taxe auto’ taxe salubritate)

- sume rezultate din alte surse atrase de primarie

II. Cheltuieli = ansamblul ch care trebuie sa le faca primaria in intervalul de timp asociat celui pt care se elaboreaza bug, ch defalcate pe categ, cele mai importante fiind:

- ch. cu aparatul propriu al primariei

- ch. Pt. derularea sau finalizarea unor investitii

- ch. care reprez subventii acordate regiilor autonome aflate sub adm CL

- ch. destinate investiţiei bazei materiale a uitaţilor sanitare aflate sub administrarea CL

- ch. ce reprezintă cotaparte de participare a primariei la realizarea unei investiti cu finantare externa asigurata de banca mondiala, banca europeana, BERD (60% ajutor financiar si 40% local)

Fundamentare cheltuielilor in anul n pt. n+1 are un caracter determinist ele fiind cunoscute aprioric cu exactitate.

Pentru fundamentarea veniturilor la bugetul local capabile sa satisfacă respectivele cheltuieli nu se pot folosi metode deterministe pt. ca in fundamentarea bugetara in anul n pt. anul n+1 veniturile pot fi estimate cu o anumita probabilitate.

Din aceasta cauza in practica reala apar momente de timp in care dintr-o supradimensionare a cheltuielior si o ne judicioasa estimare a veniturilor, primaria se afla in incapacitate de plata.

In aceastas sit. se pune problema necesitati estmarii veniturilor si a surselor de finantare pentru anul urmator capabile sa genereze venituri care sa acopere cheltuielile aferente realizarii lucrarilor.

A aparut astfel necesitatea identificarii unui instrument ce permite exercitarea atributiei de previziune in procesul de estimare al veniturilor reale ce pot fi incluse in bug. anual al unei primarii.

Prin satisfacerea unei astfel de cerinţe se produc mutatii atat in org. Structurala a primariei cat si in ansamblul metod. si tehnicilor de MP folosit.

Organizatiile sau firmele care decid sa isi comercializeze produse sau care doresc sa isi faca publice serviciile oferite clientilor,trebuie sa ia in considerare anumiti factori perturbatori care ar putea pune in pericol dezvoltarea si marirea bugetului anual al entitatii.Pentru aceasta se folosesc anumite metode de previziune,prin care se stabilesc care sunt factorii problema(pozitivi sau negativi)care ar putea influenta direct sau indirect actvititatea care o desfaoara o firma sau chiar si rezultatul operatiilor dintr-o anumita perioada.Din nevoia de a facea numite preziceri au aparut si anumite metode care ajuta la identificarea problemelor infiltrate in activitatile personalului.

Pentru a identifica factorii perturbatoristi pentru a putea prognoza veniturile unei firme este necesar sa existe serii de date stintifice referitroare la evolutiile anterioare ale factorilor de influenta.Daca aceste tehnici exista si sunt depistate si analizate putem folosi in aceste caz tehnica extrapolarii.Tehnica extrapolarii presupune o prognoza foarte bine realizata si o analiza trecuta, prezenta si viitoare a elementelor care au influentat dezvolarea entitatii.Prin acest program se pot determina mai multe lucruri succesiv,precum:durata de viata a unui produs(a unui serviciu),cat de rentabil este produsul,cat timp ii este alocat pentru a fi vandut,perioada in care poate exista pe o piata,aproximativ ce profit poate rezulta din vanzarea pe o anumita perioada a acestui element precum si cam ce pret poate avea intial,daca se pot face reduceri etc.

Pentru a se putea realiza o prognoza si pentru a se observa si rezolva posibilele problemele aparute in entitate se urmareste ciclul de viata al unui produs. Ciclul de viaţă a produsului se referă la durata medie de viaţă a unui produs: se face o analogie cu biologia (produsele se nasc, se dezvoltă, ajung la maturitate şi apoi îmbătrânesc); în funcţie de perioada din viaţă în care se află produsul, sunt influenţate şi vânzările acestuia.

OA- faza de lansare: produsul sufera numeroase modificari

AB- in faza de crestere: cresterea vanzarilor/cotei de piata (eforturile de promovare sunt insemnate)

BD- in faza de maturitate: cresterea profitului si mentinerea cotei de piata (pentru a raspunde cat mai bine asteptarilor clientelei este necesara extinderea gamei)

DE- faza de declin: reducerea cheltuielilor si culegerea ultimelor rezultate (restrangerea gamei, intrucat produsul nu mai corespunde cerintelor pietei).