Managementul Calitatatii

Principalii precursori ai managementului calitatii

Cei mai importanti precursori ai managementului calitatii sunt considerati: Walter Shewhart, W. Edward Deming, Joseph M. Juran, Armand V. Feigenbaum, Kaoru Ishikawa, Philip B. Crosby, Taguchi si Groocock .

In revista "Total Quality Management" (vol. 5, nr. 4, 1994, pag. 53-69), Abby Ghobadian si Simon Speller prezinta succint ideile celor mai mari personalitati in domeniul calitatii si o scurta comparatie a conceptiilor acestora.

Este interesant pentru noi romanii sa vedem care sunt curentele de idei principale, care au influentat dezvoltarea calitologiei dupa anii '80. Ghobadin si Speller si-au propus sa compare ideile urmatoarelor personalitati: Deming, Juran, Crosby, Feigenbaum, Ishikawa, Taguchi si Groocock.

Criteriile (sau factorii) de comparare sunt:

Cum este definita si caracterizata calitatea;

Cum se leaga programele pentru calitate de cerintele clientilor (asa-zisa "interfata externa");

Ce factori interni inhiba activitatea pentru atingerea calitatii propuse (contextul organizational);

Ce investitii si angajamente sunt necesare pentru reusita programului pentru calitate (cerintele organizationale);

Ce metode sunt folosite pentru implementarea ideilor referitoare la calitate (mijloace si tehnici);

In acest sens, se pot analiza conceptiile de baza ale personalitatilor mentionate mai sus.

1. Walter Shewhart, "Controlul economic al calitatii produselor fabricate"

Walter Shewhart presedintele Comitetul reunit pentru dezvoltarea aplicatiilor statisticii in proiectare si executie, inventatorul fiselor de control (1924), publica prima carte de tinere sub control cu mijloace statistice a proceselor industriale: "Controlul economic al calitatii produselor manufacturate"; se introduce conceptul "capablitate proces tehnologic", definit ca raportul dintre lungimea intervalului de toleranta specificat pentru un anumit produs si tolerantele naturale ale procesului ("6 Sigma"). Expresia "control calitate", larg utilizat si astazi, este o prescurtare de la "control economic al calitatii produselor" sau de la "controlul calitatii produselor in timpul procesulu i", introduse de Shewhart. Lipsa de interes real a industriasilor pentru metodele statistice a facut ca editorul acestei carti fundamentale pentru eficienta industriala sa fie Ministerul Agriculturii.

" In articolul <Cand trebuie lasat un lucru pe seama intamplarii?>, Shewhart isi prezinta principala teza: "existenta inevitabila a variatiei intre unitati de productie industriala similare nominal reclama utilizarea de metode pentru analiza datelor, care vor ajuta inginerul sa hotarasca daca o parte a acestei variatii poate fi atribuita unor cauze care pot fi identificate si apoi tinute sub control sau eliminate; sau daca diferentele trebuie atribuite unor cauze aleatoare necontrolabile, care nu pot fi eliminate fara modificarea intregului proces de fabricatie" (E.G. Pearson, statisticianul britanic la invitatia caruia a vizitat Shewhart Universitatea din Londra; lucrarile lui Egon G. Pearson continuau traditia tatalui sau, Karl Pearson). Shewhart asociaza controlul calitatii cu conducerea lucratorilor si vede in aceasta relatie un domeniu important pentru ingineri.

Intr-un articol publicat in Bell System Technical Journal, "Natura si originea standardelor calitatii", W. Shewhart prezinta prima cerinta pentru controlul calitatii - specificarea nivelului urmarit (standard) pentru calitate. De exemplu, pentru un reper simplu, acest nivel-obiectiv al calitatii este definit prin tolerantele la dimensiuni.

In "Metoda statistica din punctul de vedere al controlului calitatii", W. Shewhart prezinta teoria completa a fiselor de control; este definit conceptul "toleranta naturala proces"; stilul greoi al testului a facut sa nu se gaseasca decat cu greutate un editor - Ministerul Agriculturii SUA; cartea a fost redactata de Ed. Deming, cel care, peste decenii, avea sa inspire un nou model managerial bazat pe calitate (TQM) si sa afirme: "nu exista invatare acolo unde nu exista teorie. Experienta singura nu ne invata nimic. Daca avem o teorie, atunci experienta ne poate ajuta sa invatam".

2. Programul lui Deming privind imbunatatirea calitatii

W. Edward Deming, elev a statisticianului W.A. Shewhart, a fost preocupat, indeosebi, de interpretarea statistica a erorilor aparute in procesul de productie. Mult mai tarziu, si anume incepand cu anii '50, aceasta abordare a stat la baza cursurilor pe care Deming le-a tinut, alaturi de J.M. Juran, in Japonia. Prin activitatea pe care a desfasurat-o, timp de 30 de ani, in domeniul perfectionarii profesionale a lucrarilor din industria japoneza, Deming si-a castigat un prestigiu deosebit. Ca o recunoastere a meritelor sale, Premiul national pentru calitate, instituit in Japonia in 1951, a primit numele sau. Contributia lui Deming, in domeniul managementului calitatii, a fost recunoscuta in S.U.A., tara sa de origine, abia incepand cu anul 1980, an in care s-a tras pentru prima data semnalul de alarma in legatura cu progresele spectaculoase ale industriei japoneze.

Lucrarea sa de referinta, in acest domeniu, a aparut in 1982. In ultimii ani, conceptele lui Deming au fost preluate si in tarile vest-europene.

De un succes deosebit se bucura, in prezent, " Programul in 14 puncte ", referitor la imbunatatirea calitatii si a productivitatii. Programul este destinat conducerii intreprinderii, pe care Deming o considera responsabila pentru asigurarea cadrului necesar acestei imbunatatiri, respctand cele "14 puncte".

Asigurati imbunatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor, pe baza unui plan, pentru a deveni competitivi si pentru a putea ramane in afaceri.

Adoptati o noua filozofie, renuntand la "nivelul acceptabil" al calitatii. Traim intr-o noua era economica: nu putem supravietui cu "niveluri acceptabile" de neconformitati, defecte, intarzieri in livrare.

Renuntati la controlul integral al produselor, introducand metode de control statistic, pentru a stabili conformitatea cu cerintele specificate. (Este de preferat sa prevenim defectele decat sa le identificam).

Solicitati dovezi, din partea furnizorului, privind evidenta statistica a calitatii. Afacerile se bazeaza, in prezent, mai mult pe calitate, decat pe pret: eliminati furnizorii care nu fac dovada unei asemenea evidente.