Managementul producției industriale

.1.1. Arhitectura sistemelor de producţie în termeni de structură a producţiei

Prin sistem de producţie înţelegem o formă particulară de organizare a procesului de producţie cu efecte atât asupra relaţiilor între oameni, cât şi între oameni şi echipamente. De-a lungul timpului cele mai importante sisteme de producţie s-au succedat în industria automobilelor, iar schimbările intervenite în organizarea producţiei în acest domeniu au dobândit o asemenea importanţă încât depăşesc sectorul. Astfel s-au succedat trei mari forme de organizare: producţia artizanală (craft production), fordismul (mass production), care a dominat până la începutul anilor '70 şi toyotismul (lean production).

Fordismul

Această formă particulară de organizare a sistemului de producţie este fondată pe trei elemente: o producţie de masă pentru un consum de masă, linia de montaj, munca tayloriană.

a) O producţie de masă pentru un consum de masă

Obiectivul lui Ford a fost acela de a oferi fermierilor americani, situaţi departe de centrele urbane, o maşină ieftină cu o întreţinere uşoară. Raţionalizarea procesului de producţie a avut în vedere obţinerea economiilor de scară pe baza efectului experienţei şi a unei producţii de masă, care să permită o scădere a preţurilor pentru o perioadă mai lungă. O primă inovaţie a fost standardizarea pieselor şi integrarea în amonte.

b) Linia de montaj

O a doua inovaţie a fost inversarea fluxului de muncitori şi de maşini. Dacă înainte maşina stătea pe loc şi muncitorii veneau pentru a asambla piesele, cu Ford piesele sunt cele care se mişcă şi ajung exact în locul în care trebuie fixate. Pentru a uşura această operaţie, Ford a inaugurat linia de montaj, o bandă rulantă cu care maşina se deplasează lăsând muncitorilor situaţi de a lungul liniei, exact timpul necesar pentru realizarea unei anumite operaţii.

c) Munca tayloriană

O raţionalizare radicală a muncii impunea descompunerea unei activităţi în elementele sale cele mai simple şi regruparea lor în vederea eliminării gesturilor inutile şi păstrarea numai a acelora care sunt strict necesare pentru realizarea asamblării. Această raţionalizare tayloriană a muncii 1-a propulsat pe Ford pe primul loc în termeni de productivitate şi performanţă. Timpul de efectuare a unei operaţii a scăzut la 2-3 minute, iar timpul de asamblare pentru modelul T, de la 12 ore şi 30 de minute la o oră şi 30 de minute.

Toyotismul

Prin comparaţie cu fordismul, toyotismul ar putea fi definit ca o formă de organizare a producţiei alcătuită dintr-o serie de microinovaţii bazate pe conceptele: ..juste in time'", automatizare, lucrul în echipă şi cooperarea. Acest sistem a fost elaborat de Taiichi Ohno.

a) „Juste in time"

Acest concept înseamnă a produce unităţile necesare în cantitatea cerută la un moment dat. Dacă înainte întâi se producea şi apoi se vindea (sistemul fluxurilor împinse), prin noul sistem, piaţa este cea care comandă producţia (sistemul fluxurilor trase). Acest principiu se aplică întregii linii de producţie (avalul comandă în amonte).

b) Flexibilitatea liniei de producţie şi flexibilitatea muncii

Cum cererea poate avea o fluctuaţie rapidă, sistemul trebuie să se adapteze. La Toyota acest lucru este posibil datorită sistemului SMED (single minute exhange die). Flexibilitatea liniei de producţie cere şi flexibilitatea muncii. Acest lucru este posibil prin utilizarea muncitorilor temporari, cooperarea în producţie şi apelul la orele suplimentare.

c) „îmbogăţirea " muncii

In loc să se limiteze la o sarcină (în sensul taylorian) simplă, repetitivă şi raţionalizată, muncitorului i se dau noi sarcini (în număr limitat). El va trebui să asigure şi întreţinerea utilajelor la care lucrează şi să se ocupe şi de curăţenie la locul său de muncă.

d) Automatizarea şi consecinţele sale asupra muncii

Scopul automatizării este acela de a face maşinile capabile să lucreze singure, iar atunci când apare o defecţiune maşina să se oprească automat. Aceasta are două consecinţe: o producţie fără defecte şi o maximă utilizare a timpului atât de către muncitor, cât şi de către maşină.