Bazele Antreprenoriatului

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Bazele Antreprenoriatului.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Marketing

Extras din document

ANTREPRENORIATUL – natura si importanta dezvoltarii Conform Legii a RM ,,Cu privire la antreprenoriat si intreprinderi’’ Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a productiei , executare a lucrarilor si prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa, in numele lor, pe riscul propriu si sub raspunderea lor patrimoniala, cu scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri. Munca efectuata conform contractului (acordului) de munca incheiat este considerata antrprenoriat. Antreprenoriatul in legatura cu crearea si utilizarea inovatiilor ,realizarilor, descoperirilor stiintifice, operelor literare, de arta si alte obiecte ale proprietatii intelectuale este reglementata de o legislatie speciala.Antreprenoriatul poate fi realizat in orice domeniu ce nu este interzis prin lege. Antreprenoriatul - activitatea proprietarului sau a unor persoane din cadrul întreprinderii în organizarea proiectării, producerii şi realizării produselor şi serviciilor în scopul obţinerii profitului sau a unui efect social (după Bleahman). Din această noţiune se evidenţiază: a)subiectul (cel care realizează);b)obiectul (conţinutul), c)scopul activităţii de antreprenoriat. Subiectul – întreprinzătorul (dar nu numai el) – persoana care iniţiază şi derulează o acţiune, asumându-şi riscurile asociate inovării, întreprinzător schimbul unor satisfacţii personale. Obiectul antreprenoriatului reprezintă, întreprinzător primul rând, activitatea inovaţională (cercetări, prognoze, elaborări), şi, întreprinzător al doilea rând, executarea funcţiunilor întreprinderii (funcţiunea de producere, financiară, personal etc.). Scopul activităţii antreprenoriale – producerea şi propunerea pe piaţă a acelor produse sau servicii, la care există cerere şi care aduce întreprinzătorului profit.

Venituri – cheltuieli – profit.

Activitatea de antreprenoriat se desfasoara la: intreprinderile existente; la intreprinderile noi; la intrprinderile mari mici si mijlocii.

2) Factorii ce contribuie la dezvoltarea antreprenoriatului.

Dezvoltarea antreprenoriatului intr-o tara sau alta este conditionata de factorii demografici, politici, economici, psihologici, culturali, printre care un rol important revine:

• Structurii populatiei si dinamicii acesteia in viitor

• Nivelul invatamintului general si antreprenorial

• Politicii statului in domeniul sustinerii antreprenoriatului

• Atitudinii societatii fata de antreprenoriat

• Existentei unei infrastructuri dezvoltate de servicii de afaceri

• Posibilitatii obtinerii unor oportunitati si beneficii individuale

• Existenta unor persoane orientate spre crearea propriei afaceri si asumarea riscului.

3.Afacerea mica-forma de baza a activitatii de antreprenoriat

Potrivit dicţionarului „Business” este o activitate comercială independentă a omului care este pentru el o sursă de existenţă. Esenţa businessului este activitatea economică a oamenilor în producerea mărfurilor şi serviciilor ce posedă calităţi utile pentru consumatori. La etapa iniţială afacerea era legată de schimbul de mărfuri, iar acum – orice activitate care aduce profit.Actualmente majoritatea absolută a afacerilor sunt afacerile mici. Nu există o definiţie acceptată unanim a micilor afaceri. Astfel, în aprecierea "mărimii" micilor afaceri uneori se iau în considerare criterii cantitative, cum sunt numărul de salariaţi, volumul vânzărilor etc. Alteori, se consideră că o mică afacere trebuie să-şi aibă limitat domeniul la piaţa locală. Într-o altă concepţie, afacerile sunt categorisite ca mici, în funcţie de natura firmei, ca farmacii, magazine de bijuterii, haine etc.Una din cele mai vechi definiţii ale micilor afaceri este cea dată prin Legea micilor afaceri din 1934 din S.U.A.: “o mică afacere este aceea care este deţinută şi condusă în mod independent şi nu este dominantă în sfera ei de activitate”. Comitetul pentru Dezvoltare Economică, arata că o afacere este mică atunci când îndeplineşte cel puţin două din următoarele criterii:

1. Conducere independentă (în mod obişnuit managerul este şi proprietarul afacerii).

2. Capitalul este achiziţionat şi proprietatea este deţinută de o persoană sau de un număr redus de persoane.

3. Domeniul de activitate este în principal local. Personalul şi proprietarul sunt din aceeaşi localitate. Pieţele trebuie să fie locale.

4. Mărimea relativă în cadrul ramurii - o afacere este mică în comparaţie cu altele considerate mari. Ea poate fi mică într-un domeniu şi mare în altul.

În general drept criterii de determinare a micului business pot fi utilizaţi o serie de indicatori :

- Active totale.

- Capital propriu.

- Volumul de vânzări.

- Numărul de lucrători.

- Capacitatea de producţie.

- Cota de piaţă

Dintre cele şase criterii, cei mai mulţi consideră că numărul de angajaţi este cel mai adecvat deoarece el:

- Este stabil la inflaţie

- Transparent , uşor de determinat şi înţeles.

- Comparabil pentru întreprinderile din aceiaşi ramură. - Accesibil – adică uşor de obţinut informaţia.

4. Concepte de afacere mica utilizate in practica si teorie – deosebiri si moment comune

În Republica Moldova este un singur criteriu de definire a micului business - numărul de angajaţi.

Fisiere in arhiva (1):

  • Bazele Antreprenoriatului.doc

Alte informatii

Cuprinde intrebarile pentru atestarea 1