Campania de Marketing Politic

Pot fi de doua feluri: campani electorale (cu obiectul clar stabilit de cucerire unor posturi) sau campani de imagini atitudine.

Ex : campania partidului Romania Mare anul 1993 in timpul guvernarii coaliitiei PDSR-PRM

PUNR –PSM , revista Romania Mare a facut o campanie nationalista campania lor lor a fost de tip imagine atitudine , avand scopuri ca plasarea candidatului respectiv ca aparator al tarii.

Identificarea publicului tinta :

Publicul ca tinta este primordial. Intr-o democratie deciziile se fac prin negocieri intre diferite grupuiri a societatii bine delimitate, de accea campania de marketing politic trebuie sa tina cont de particularitatile diferitelor categorii sociale. Doua feluri pt influetare pub

a)utilizarea de stafete de opinie sau de categori sociale

Scoala americana de comunicare spune ca efectul unei comunicari directe prin mas-media este prea slab pentru influentarea atitudinilor. Stafetele de opinei ca intermediar pentru trasmiterea msg este mai puternic : indivizi sau institutii carora marea masa acrda incredere :

Ex : stat traditional opinia preotului influentarea opiniei satenilor, folosit de comunisti ani 50’.

b) segmentarea publicului

inseamna adaptarea comunicari politice la diferite categorii sociale segmentariile se fac dupa categorii sociale in functie de educatie, venit, ocupatie profesionala , etc. Marketingul comericial foloseste aceste delimitari pentru categorizarea publicului ca inovator conserv, etc.

EX : categoriile sociodemografice bine determinate . Sociologul Dumitru Sandu spune ca in romania exista un bine determinat grup social numit conservator 20% , din acest motiv ei tind spre partidele conservatoare. O alta campanie numita de cucerire poate sa atace direct electoratul cel mai refractar pentru a diminua sprijinul pe care acesta l-ar acorada adverasarilor. Campani de reconfirmare , un partid politic isi asigura sprijinul electoratului pe care il considera traditional.

B} Construirea unei imagini

Imaginea este prin definitie subiectiva asa cum sunt parerile oamenilor despre starea societati omul polotic poate esua daca imagina sa pentru public este ori inexistent ori nefavorabila. Imaginea poate fi folosita si de adversarii politici inaintea adevarata campanie de comunicare politica de creare a unei imagini pozitive sa demareze, deci in formare unei imagini politice nu intotdeauna incepe de la 0. Imaginea unui om polotic sau unui program politic trebuie sa fie :a) relativ cunoscuta ,b) diferita sa fie promovat numai atunci daca el se deosebeste de concurenti diferenta prezentata ca un avantaj, diferenta devin argument principal in mark pol, permanent promovat.

EX : om politic – varsta (tanar mai dinamic , batran mai expert) , caractr, educatia , etc.

c) Simpla : msg prin care este exprimata diferenta trebuie simplu prezentat, da in aceleas timp trebuie sa contina justificari si explicatii.

C} Gestiunea imiagni

a) imaginea este subiectiva in timpul unei campani de mark pol si poate sa scape de sub control. Problema de pune intre strategia promovata si perceptiile schimbatoare intre influenta mas media si reactiile subiective ale publicului. Imagine omului politic sau a unui program politic este extrem de volatila si poate evalua foarte rapid , de aceea campania de mark pol in prima etapa , numai , gestionari imagini politice.

EX : in anul 1997 majoritatea pop romaniei era pentru privatizarea intreprinderilor de stat nerentabile. Acelasi an guvernul de coalitie condus de V. Ciorbea bazanduse de imaginea reformator si pe sprijinul pop lichideaza multe intreprinderi de stat, in acelasi timp majoritatea masmedia si opinia publica il considera independent.

D} Pregatirea temelor de campanie

Adversari politici si opinia publica pot sa impuna ca obiectiv principal pentru soc. Teme de campanie neasteptate sau in contradictie cu propriile prioritati deja stabilite. Trebuie deci efectuat o analiza buna a asteptarilor populatiei si de a fi bine informat despre situatie , o metoda este de a integra imaginea partidului si a omului politic in cadrul valorilor culturale.

In cazul promavoarii imagini unui om politic trebuie sa existe compatibilitate intre temele de campanie si imaginea omului politic.

Ex : In Cj G Funar a castigad de 2 ori alegerile locale bazand pe teme traditional populare in aceasta zona a tarii si pe o imagine proprie de bun gestionar , dar in campania prezidentiala aceasta imagine in 1996 a fost ignorata de marea majoritate.

2 Tactici ale campaniei electorale

A} Campania incepe cu o campanie de test pentru a evolua coerenta imagiini propuse, eficienta mijloacelor. In cursul unei campani test se evolueaza :

a) gradul de implicare al populatiei sau indiferenta acesteia de temele propuse b) masura in care electoratul retine si reactioneaza la temele de campanie promovata c) masura in care electoratul atribuie temele de campanie unei solutii prezentate prin partid.

Ex :in ro campa test au fost putine.

B} Lansarea unei campanii

Este primordial data lansari campaniei. Multe camp de mark pol au esuat din aceasta cauza.

Dece ? Monopolizarea spatiilor mediatice, recomandata daca partidul sau canditatul este putin cunoscut. Dar o lansare tarzie in campanie devine avantaj acelor care au deja o functie politica, cunoscuti, pot permite sa promoveze o imagine de intelepciune: alt avantaj studierea argumentelor si puncturilor slabe adversarului grabit, dezavantaj inertia.

C} Ritmul campaniei

1) campa de tip progresiv principiu o prezenta si o activitate in progress pana la momentul decisiv Ex: camp pro NATO

2) campanie de tip blitz intrare tarzie in campanie, concentrare maxima de activitate pe o perioada scurta camp guvernamentala in 91’ pentru noua constitute.

3) camp pe etape costisitoare, greu de planificat, preferat in cazul camp de notorietate. EX camp permanenta declansata de PRM, ca partid patriot.

4) Camp Stop and GO folosita de partidele sau programele in curs de consolidare care nu detin prea multe mijloace se actioneaza in functie de ocazii speciale, sau profitand de evenimente care promoveaza imaginea proprie ex : camp org. de alianta civica in 90’ 91’ .

D} Media Planning

Este bine stiut ca astazi fiecare medie folosita imprima comunicarii propriile sale caracteristici accentuind uneori forta mesg, punem intrebarea oare care este adevarata imagine a partidelor si a oamenilor politici vazut in massmedia. Aceste prezentari in massmedia sunt comentate de analisti pentru evaluarea calitatii imagini.selectia stirilor si prezentrarea lor intr-o anumita ordine a prioritatilor contribuie la crearea unei imagini a realitatii sau din potriva. Emisiunile de stiri furnizeaza materia bruta care este apoi dezabatuta de public sau de analisti, dar materia bruta nu este intotdeauna una obiectiva . Stirile pot fi evaluate dupa urmatorele criteri :a) notorietate prezentarea stirilor durata lor ? care este durata de timpi a cordata informatiilor despre partidele politice si liderilor ? evenimente din trecut actuale promisiuni sau previziuni ? b) atitudine natura informatiilor prezentate comentariile despre informatiile prezentate bune sau rele. C) variabile intra in analiza : stirea a fost prezentata conflictual, sau uzual sau ceremonial (laudativ). In Ro se poate spune despre majo