Grile Cercetari de Marketing - Master Anul 1

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Grile Cercetari de Marketing - Master Anul 1.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Marketing

Extras din document

1. Datele obţinute special pentru realizarea obiectivelor cercetării de marketing în derulare se numesc:

a) informaţii statistice; c) informaţii de natură indigenă;

b) informaţii primare; d) informaţii interne.

2. În cercetarea de marketing formularea unei ipoteze valide are ca punct de plecare:

a) rezultatele unei cercetări anterioare;

b) rezultatele unei cercetări exploratorii prealabile;

c) experienţa acumulată de unii specialişti;

d) toate cele de mai sus.

3. Majoritatea cercetărilor de marketing de tip exploratoriu nu pot fi utilizate pentru:

a) formularea sau mai buna definire a problemei;

b) sugerarea de noi idei de produse;

c) familiarizarea cu un anumit context de marketing;

d) oferirea de probe concludente, care sa fundamenteze alegerea celui mai bun mod de actiune.

4. Care dintre următoarele variabile pot fi exprimate doar sub formă categorială? : 1) lungimea, 2) sexul; 3) starea civilă; 4) greutatea; 5)statutul socio-profesional; 6) vânzările; 7) temperatura:

a) 1,3,4; b) 2,3,5; c)5,6,7; d)1,5,7.

5. Diferenţiala semantică conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

a) nominale; c) interval;

b) ordinale; d) neparametrice.

6. În cadrul unei anchete efectuate pe un eşantion de 1000 de persoane, opinia utilizatorilor unui anumit produs despre gustul acestuia a fost măsurată cu ajutorul unei diferenţiale semantice cu cinci trepte. Distribuţia opiniilor a fost următoarea:

Opinia f. favorabilă favorabilă Indiferent nefavorabilă f.nefavorabilă

Nr. pers. 450 312 145 46 47

Care este scorul mediu ce exprimă opinia eşantionului despre gustul produsului respectiv?

a) 6,8; b) –3,1; c) 4,1; d)2,7;

7. În cercetarea de marketing, scalarea reprezintă:

a) procesarea informaţiilor de marketing;

b) activitatea de construire a scalelor;

c) procesul de exprimare simbolică a relaţiilor dintre caracteristicile şi proprietăţile unui fenomen;

d) activitatea de construire a instrumentarului de măsurare.

8. În rândul metodelor comparative de scalare, se înscriu:

a) Scala Likert; c) scala cu sumă constantă;

b) Scala Stapel; d) diferenţiala semantică.

9. Metoda ordonării rangurilor conduce la obţinerea informaţiilor specifice scalei:

a) nominale; c) interval;

b) ordinale; d) proporţionale.

10. Multiplicarea unui număr de pe scală cu o constantă pozitivă se realizează numai în cazul scalelor:

a) nominală şi ordinală; c) interval şi proporţională;

b) ordinală şi interval; d) proporţională şi nemetrică.

11. Scala nominală are următoarea caracteristică:

a) origine unică; c) este o scală parametrică;

b) intervale egale; d) permite clasificări.

12. Pentru determinarea atitudinii subiectului X faţă de trei mărci de televizoare, notate A,B,C, se utilizează scala cu sumă constantă. Respondentul repartizează 100 de puncte, în funcţie de preferinţele sale astfel:

1. Marca A 70 Marca B 30;

2. Marca B 60 Marca C 40;

3. Marca A 80 Marca C 20;

Scorul calculat pentru fiecare marcă, în ordinea A,B,C, este:

a) (50, 40, 20); c) (30, 50, 20);

b) (50, 20, 40); d) (50, 30, 20).

13. Cercetările de marketing reprezintă activitatea prin care se realizează:

a) măsurarea, înregistrarea şi analiza sistematică a informaţiilor;

b) specificarea, măsurarea, culegerea, analiza şi interpretarea informaţiilor de marketing;

c) acţiune ce trebuie să prezinte obiectivitate maximă;

d) un proces prin care sunt informaţi consumatorii de apariţia un produs pe piaţă.

14. Metodele de cercetare directă presupun culegerea informaţiilor:

a) prin intermediul experimentelor de piaţă; c) direct de la purtătorii lor;

b) din surse secundare sau statistice; d) din baza de date.

15. Unitatea de observare reprezintă:

a) unitatea de la care se recoltează informaţiile;

b) unitatea care face obiectul investigaţiei;

c) unitatea individuală din colectivitatea investigată;

d) unitatea anonimă care este intervievată.

17. Scala proporţională are una din următoarele caracteristici:

a) nu are intervale egale;

b) nu permite transformări de tipul f(x) = ax+b;

c) permite multiplicarea sau divizarea unui număr de pe scală cu altul;

d) nu are origine unică;

18. O anchetă selectivă desfăşurată pe un eşantion de 1100 de persoane a furnizat următoarea distribuţie a opiniilor subiecţilor intervievaţi cu privire la preţul produsului „X” cuprins în propoziţia „Preţul produsului „X” este atractiv”:

Acord total Acord Indiferent Dezacord Dezacord total

Nr. pers. 200 450 100 200 150

Care este scorul mediu ce exprimă opinia eşantionului despre preţul produsului respectiv?

a) 1,24; b) 0,31; c) 0,68; d)1,43.

19. În cazul organizării cercetării de marketing, faza preliminară presupune desfăşurarea următoarelor activităţi: 1) estimarea valorii informaţiilor obţinute din cercetare; 2) culegerea informaţiilor; 3) definirea scopului cercetării; 4) analiza şi interpretarea informaţiilor; 5) prelucrarea informaţiilor; 6) selectarea modalităţilor de culegere a informaţiilor; 7) elaborarea obiectivelor şi a ipotezelor cercetării.

a) 1,3,7; b) 2,6,7; c) 1,4,5; d)2,3,5.

20. Scala ordinala are următoarele caracteristici: 1)origine unica; 2)intervale egale; 3)nu permite clasificări; 4)nu permite ordonări; 5)este o scala parametrica; 6)nu are origine unica; 7)permite clasificări; 8)nu are intervale egale

a) 1,2,3; c) 4,5,6;

b) 3,4,5; d) 6,7,8.

21. O scala de tipul următor: „acord total: acord: indiferent: dezacord: dezacord total” este denumită:

a) scala lui Likert; c) scala nominala;

b) diferenţiala semantica; d) scala cu suma constanta.

22. Aplicarea metodei comparatiilor perechi, pentru un numar de n stimuli, presupune realizarea urmatorului numar de comparatii:

a) n(n+1)/2; b) 2n(n-1); c) (n-1)(n+1)/2; d) (n2-n)/2.

23. Rezultatele cercetării calitative de marketing, comparativ cu rezultatele cercetarii cantitative:

a) sunt reprezentative la nivel national;

b) sunt reprezentative la nivel local;

c) sunt reprezentative atat la nivel national cat si la nivel local;

d) nu sunt reprezentative.

24. Care dintre următoarele aspecte poate constitui scopul unei cercetări de tip interviu in profunzime;

a) identificarea motivaţiilor de utilizare a unui anumit produs;

b) estimarea cererii totale pentru un anumit produs pe piata romaneasca;

c) cunoaşterea structurii demografice a populaţiei Bucureştiului;

d) determinarea cotelor de piaţă ale producătorilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Grile Cercetari de Marketing - Master Anul 1.doc

Alte informatii

Grile cu raspunsuri pt examentul de la Cercetari de Marketing, master Marketing , anul 1