Întrebări mass media

1)factorii care influenteaza procesul invatarii, dar stiu variantele de raspuns corecte:

ATENTIA, INTELIGIBILITATEA MESAJULUI, GRADUL DE ACCEPTARE

2) corelam niste teorii cu definitiile lor-th.cultivarii, th.dependentei, th agenda setting(in carte pg.116)

Conceptul de instinct va fi înlocuit de atitudine şi va sta la baza studiilor despre persuasiune ale lui Carl Hovland, prin care acesta va demonstra că efectele mass media sunt, într-adevăr, puternice, dar numai în ceea ce priveşte acumularea de informaţie, nu şi în orientarea opiniei sau schimbarea comportamentului. Efectele imediate au fost treptat înlocuite cu efecte pe termen lung, cum ar fi socializarea indivizilor (teoria dependenţei). Media nu au influenţe imediate, ci joacă un rol (într-adevăr important) în construirea semnificaţiilor (teoria cultivării). Media nu ne forţează să gândim ceva anume, dar ne pot influenţa să ne gândim la ceva anume (teoria agenda-setting). Asupra unor aspecte ale teoriei „glonţului magic“ se revine aproape invariabil în momentele în care un nou mijloc de comunicare în masă se impune. Această revenire, este adevărat mai nuanţată, la postulate mai vechi cu privire la impactul media va imprima cercetării comunicării de masă o mişcare de pendul, între două extreme.

3)"Origini sociale si psihologice ale-->nevoilor care creeaza-->asteptari fata de->mass media sau alte surse care conduc la-->expunere diferita la mesajul media care are ca rezultat -->satisfacere nevoilor -->si alte consecinte(neantici pate)(pg 188)

Un alt studiu celebru inspirat de modelul „utilizări şi recompense“ a fost efectuat,în 1973, pe un eşantion al populaţiei israeliene, de către Elihu Katz, Michael Gurevitch şi Herbert Hass. Autorilor acestui studiu le aparţine o prezentare sintetică a abordării „utilizări şi recompense“; aceasta studiază

1) „originile sociale şi psihologice ale

2) nevoilor care creează

3) aşteptări faţă de

4) mass media şi alte surse, care conduc la

5) modele diferite ale expunerii la mesajul mediatic (sau implicarea în alte activităţi),

având ca rezultat

6) satisfacerea acestor nevoi şi

7) alte consecinţe, dintre care cele mai multe sunt, probabil, neanticipate“.

4)E Noelle Neumann. se dadea numele Elizabeth Noelle si trebuia completata nationalitatea si numele de familie

autoarea germană Elisabeth Noelle-

Neumann atunci când elaborează una dintre cele mai interesante teorii cu privire la

opinia publică, structura sa internă, modul său de formare şi de răspândire.

5) cine s-a ocupat prima data de propaganda;

6)o intrebare despre hipnoza...

Interesante sunt şi corelaţiile între efectul de tip „hipnoză“ şi alte variabile. De exemplu, cercetătorii au observat că efectul se obţine în cazul persoanelor deja predispuse (prin nivelul de instruire şi apartenenţa socială) la acceptarea respectivei opinii. Amplificarea în timp a aderenţei la opinie se corelează cu o acceptare prealabilă, cu o raportare deja favorabilă, chiar dacă nu pe deplin conştientizată, la aceasta.

Alte corelaţii sau ipoteze. Opiniile nu au fost adoptate imediat după vizionare deoarece putea să existe suspiciunea că sunt propagate de o sursă partizană. Cum se va exprima Hovland mai târziu (Communication and Persuasion, p. 258), sleeper effect înlocuieşte, treptat, „efectul de credibilitate, de prestigiu“. În al doilea rând, uitarea informaţiilor, a datelor, a detaliilor reprezintă ceva firesc, dar intepretarea lor urmează un alt traseu, oamenii pot să ajungă mai târziu la înţelesul conţinutului care a fost uitat atunci când respectivul înţeles capătă relevanţă într-un nou context. În al treilea rând, efectul s-a dovedit vizibil în cazul opiniilor mai generale, care se refereau la teme nu foarte exact delimitate. Opiniile care se bazează pe informaţii exacte sunt uitate, sau aderenţa la ele scade, cele care pornesc de la lucruri generale pot duce la efecte întârziate sau chiar amplificate. Mai ales în ceea ce priveşte corelaţia dintre sleeper effect şi predispoziţia persoanei de a accepta o anumită opinie, cercetările ulterioare, desfăşurate de către Hovland la Universitatea Yale, au relevat lucruri interesante. Pe baza acestor cercetări, Hovland interpretează astfel rolul grupului şi al predispoziţiilor în activarea, conştientizarea aderenţei la o anumită opinie: Persoanele care şi-au amplificat aderenţa la opinia avută în vedere de comunicator sau care au devenit conştiente mai tărziu că împărtăşesc o astfel de opinie aparţin grupurilor în care majoritatea are deja o raportare favorabilă la respectiva problemă. Unei persoane i se prezintă o opinie; la momentul T1, imediat după ce i s-a făcut prezentarea, nu există indicii că ar fi fost influenţată în vreun fel, că ar începe să fie de acord cu opinia respectivă, dar acest efect poate fi detectat după o perioadă de timp (T2). Sleeper

effect (efectul întârziat) se obţine mai cu seamă în rândul persoanelor aparţinând unui grup care acceptă să se discute favorabil despre o anumită temă sau opinie. Efectul întârziat se obţine (şi) ca urmare a discuţiilor interpersonale, sub presiunea grupului, care acţionează ca un fel de gatekeeper pentru temele/opiniile puse în circulaţie. Conversaţiile care au loc în interiorul grupului „trezesc“ membrul grupului respectiv, îl determină să îşi cristalizeze o opinie, să devină conştient de ea. Persoanele asupra cărora nu a fost identificat sleeper effect aparţineau grupurilor în care nu exista o astfel de raportare favorabilă a majorităţii membrilor. Soldaţii, aparţinând diverselor grupuri, nu s-au gândit niciodată la o problemă sau alta până în momentul vizionării, acest eveniment fiind motorul care a pus în mişcare discuţiile, meditaţiile pe marginea acelui subiect. Grupul de care aparţineau în virtutea nivelului de instruire şi a fundalului social a hotărât dacă mesajul filmului să fie amplificat prin conversaţie, dacă repetarea lui reprezintă un comportament de respins sau, dimpotrivă, de apreciat (Communication and Persuasion, p. 261).