Determinarea grupelor de sânge

Grupele se noteaza dupe numele aglutinogenului, grupa: 0 (zero) A, B si AB.

Aglutininele sunt anticorpi naturali și se găsesc în serul sanguin.

Grupa Aglutinogen (antigen) Aglutinine (anticorp)

0 (zero unu) - α și β

A II (A-doi) A β

B III (B-trei)

Sistemul sanguin O.A.B. cuprinde patru grupe de sange. Grupele se noteaz,i dupe numele aglutinogenului, deosebindu-se astfel: grupa: 0 (zero) A, B $i AB. Urn alt cercetitor clasifici grupele sanguine notandu-le cu cifre romane: I, II, III, IV.

Astazi, pentru a inlitura posibilitatea unei interpretari gresite a grupelor sanguine de bazi, ambele ctasificiri au fost unificate, sistemul sanguin OAB fiind reprezentat astfel:

B III (B-trei) B α

AB IV (AB-patru) A B _

Metoda directă Beth-Vincent utilizeaza seruri antiA si antiB .

1. Dacă aglutinarea nu se produce, înseamnă că sângele cercetat nu are aglutinogenul. Aparține grupei 0I.

2. Dacă aglutinarea se produce în serul ANTI A, înseamnă că sângele cercetat are aglutinogen A. Sângele aparține grupei AII.

3. Dacă aglutinarea se produce în serul ANTI, B, înseamnă că sângele de cercetat are aglutinogen B. Sânge/e aparține grupei B III.

4. Dacă aglutinarea se produce în ambele seruri-test, înseamnă că sângele conține atât aglutinogen A, cât și aglutinogen B ; Face parte, deci, din grupa AB IV.

Pentru metoda inversa Simonin se folosesc hematii avem aglutinogen cunoscut și aglutinine necunoscute.

- Dacă aglutinarea s-a produs în ambele picături omogenizate, înseamnă că în serul de cercetat se află ambele aglutinine (α și β) ; Serul de cercetat face, deci, parte din grupa 0I.

- Dacă aglutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test BIII - înseamnă că aglutinogenul B s-a întâlnit cu aglutinina omoloagă β ; Deci serul aparține grupei AII.

- Dacă aglutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test A II - înseamnă că s-a întâlnit cu aglutinina a, care a aglutinat hematiile-test. Serul aparține grupei B III.

- Dacă aglutinarea nu s-a produs în nici una din picăturile serului de cercetat înseamnă că serul nu are aglutinine, deci face parte din grupa ABIV

HEMORAGII

A. În funcție de locul unde se scurge sângele se deosebesc:

- hemoragia internă, când sângele se varsă într-o cavitate seroasă (hemotorax, hemopericard, hemoperitoneu, hemartroză etc.) sau, prin frac turarea unor oase se scurge printre țesuturile vecine osului;

- hemoragia externă, când sângerarea se face în afara organismului:

- hemoragia exteriorizată, când hemoragia se face într-o cavitate (stomac, intestin etc.), iar eliminarea are loc după câtva timp (epistaxis, hemoptizie, hematemeză, melenă, metroragie, hematurie).

B. În funcție de felul vasului care sângerează, hemoragiile pot fi:

- hemoragii arteriale, cele mai periculoase, deoarece sângele se evacu ează în timp scurt în cantitate mare. Sângele care provine din artere are următoarele caracteristici : țîșnește din rană în jeturi întrerupte (sincron cu sistola cardiacă) și are culoare roșie aprinsă

- hemoragii venoase: sângele iese în jet continuu și are o culoare închisă;

- hemoragii capilare: sângerarea este difuză, clinic apar echimoze sau hematoame;

- hemoragii mixte: arterio-veao-capilare; apar în cazul unui trauma tism când se rup dintr-o dată atât vene, cât și artere sau capilare.

C. În funcție de cantitatea de sânge pierdut deosebim:

- hemoragii mici

- hemoragii mijlocii

- hemoragii grave.