Bazele merceologiei - Subiecte Examen

1. Ce este merceologia si care sunt sarcinile ei?

Merceologia este ştiinţa care, studiază proprietăţile mărfurilor, sortimentele, calitatea, recepţia, ambalarea şi transportul, ţinând seama de standardele şi normele tehnice privind comercializarea lor,înglobând noţiuni de utilitate, calitate, necesitate, şi eficienţă economică.

Etimologia cuvântului merceologie provine din latinescu "merx" care înseamnă marfa si de la grecescul "logos" care înseamnă ştiinţă. Deci, merceologia poate fi tradusă prin "ştiinţa mărfurilor". Cu alte cuvinte, merceologia este ştiinţa care studiază valoarea de întrebuinţare a martorilor şi factorii de care depind proprietăţile şi întrebuinţările lor.

Sarcinile merceologiei sunt de a studia mărfurile atât din punct de vedere tehnic cât şi economic şi social.

Studiul din punct de vedere tehnic reprezintă funcţia tehnică a merceologiei şi studiul mărfurilor din punct de vedere economic reprezintă funcţia economică a merceologiei.

2. Care este importanta merceologiei?

In condiţiile economiei de piaţă, merceologia şi-a dezvoltat conţinutul şi şi-a orientat sarcinile în direcţia îmbunătăţirii continue a calităţii mărfurilor, a diversificării sortimentelor, a găsirii soluţiilor optime de asigurare şi păstrare a valorilor de întrebuinţare, de la producător la consumator. Merceologia elaborează şi perfecţionează mijloacele şi metodele tehnice de control şi verificare operativă şi precisă a condiţiilor de calitate a mărfurilor prin sortare, ambalare, recepţie, livrare, transport etc. în acest sens, merceologia contribuie la creşterea eficienţei economice.

Merceologia contribuie la cunoaşterea sortimentelor, a calităţii mărfurilor, motiv pentru care este necesară perfecţionarea continuă a mijloacelor ştiinţifice de recunoaştere opereativă şi precisă a însuşirilor mărfurilor, precum şi a mijloacelor de transport şi depozitare, condiţii care conduc la optimizarea timpului dintre producţie şi consum, care trebuie să fie cât mai mic, sporind astfel eficienţa economică.

3. Care sunt metodele specifice folosite in merceologie?

Metodele principale pentru studiul calităţii mărfurilor pot fi grupate în trei mari categorii:

A) metode generale

- metoda inductivă, prin analize de la particular la general, permite elaborarea unor prognoze şi strategii pe baza unor date acumulate în timp;

- metoda deductivă, care prin analizele cu caracter general, permite cunoaşterea particularului;

- metoda analizei şi sintezei permite prin descompunere aflarea aportului fiecărei părţi la calitatea asamblului(analiza valorii) şi prin regrupare permite aflarea sistemului de corelaţii între părţi la calitatea ansamblului: estimări şi cuantificări, optimizări calitative-

- metodele statistice permit analize şi interpretări în sensul generalizării datelor de la nivel de eşantion la cel al lotului.

B) metode clasice

- metodele psihosenzoriale sau organoleptice, care oferă date primare cu privire la formă, mărime, culoare, aspect exterior, gust, prospeţime, degradare etc. Aceste metode sunt rapide, economice, chiar dacă de mai multe ori au un caracter orientativ;

- metodele experimentale, care constau în testări, analize, măsurători, simulări ce duc la evaluări ale comportării produsului în exploatare. Spre deosebire de metodele organoleptice care sunt subiective, metodele experimentale se bazează pe informaţiile obţinute prin tehnici precise, ceea ce le conferă un caracter obiectiv;

- metodele de analiză structurală permit identificarea naturii materiilor prime şi ponderii lor în produs, cu evaluarea calităţii, costului, preţului, acceptării produslui;

- metoda tipologică, care permite desprinderea caracteristicilor specifice pentru definirea unei game sortimentale, a generaţiilor de produse;

- metoda funcţională, care permite evaluarea calităţii produselor complexe, de înaltă tehnicitate, mărfuri de folosinţă îndelungată, prin verificări pe standuri de probă, în laboratoare, poligoane, a nivelului performanţelor în timp;

- metoda de analiză comparativă, care permite ierarhizarea produselor în funcţie de nivelul calităţii atins pe piaţa internă şi externă, prin utilizarea indicatorului sintetic al calităţii şi eficienţei economice.