Psihologia educației

Grupuri si invatarea: acea structura sociala formata din min 2 (max 40) indivizi care urmaresc un scop comun. Prezenta celorlalti implica in majoritatea cazurilor trezirea concurentei / afirmarii . De a demonstra ceva. De ce 40, deoarece, uzual, atit poti tine minte despre toti. Peste dispare aceasta nevoie de categorisire.

Traim intro retea a co-dependentelor (deoarece suntem niste vietati sociale) si nu putem ignora ca si invatarea e influentata de acest aspect. Dar cu aceasta ocazie au aparut si neajunsurile, deoarece sensibilitatea socio-afectiva a crescut f mult (boolingul a ajuns pina la doar ignoranta)

Teh de invatare in cadrul grupurilor.

1.Teh crearii intrebarilor si criticilor - se bazeaza pe expunerea unei idei care ulterior este supusa intrebarlor si criticilor grupului - adica avem mintea activa (altfel nu vom putea pune o intrebare constructiv-creativa)

2. Interogatiilor constructive - are ca scop evidentierea aspectelor mai neclare si poate anima procesul invatarii. Nu trebuie confundata ideea cu omul care a venit cu ideea. Altfel ajungem la zona emotionala, respectiv cearta.

3. Conversatia euristica (socratica) - reprez o modalitate de invatare prin descoperire dirijata. Nu se transmit info si nici nu se instrueste, ci doar se recurge la formularea de intrebari ajutatoare simple.

4. Teh asaltului de idei - presiunea ajunge la anumite solutii prin generarea unei cantitati mari de idei sau de perspective asupra aceleiasi probleme.

5. Teh Integrative - implica discutiile in grup (dialog, colocviu, masa rotunda, simpozion..)

AVANTAJE: se dezv toleranta reciproca si intelegerea pct de vedere diferite / se trezeste interesul pt idei noi sau concepte. / se produce o sinergie a gr si personalitatilor / se dezv abilitati de comunicare / creste gradul de implicare / creste gradul de responsabilitate / apare o competitie motivatoare / flexibilitatea si adaptabilitatea gindirii DEZAVANTAJE: pot stimula Lenea sociala / dezindividualizarea este pasul 2 dupa lene / se uniformizeza conduitele membrilor - dispare creativitea / poate sa descreasca cooperarea - ctrl slab a clitatii si cantitatii.

Tipuri de invatare

Primele clasificaru se refera la clasificarile reductioniste in cadrul carora, invatarea e redusa la procese senzoriale si motorii, in cadrul carora se actioneaza la anumiti stimuli externi. Este prezenta in faza copilariei, insa se poate apela la ea si in fazele ulterioare.

Al 2-lea tip de inv cuprinde insusirea cunostintelor si formarea anumitor deprinderi intelectuale ulterioare pe baza memorarii informatiilor (critici, comparatii, conexiuni...)

Alte perspective de invatare care se evidenteaza ar fi invatarea involuntara care e echivalata cu inv din placere. Ce determina placerea - motivatia si interesul

Casificarile mai complexe sunt impartite de unii autori astfel: invatarea de semnale (recunoasterea mamei dupa zimbet) / stimul - raspuns / miscarilor inlantuite - coordonarea / asociatia vorbirii complexe - codificarea / discriminarea / inv conceptelor concrete - set de idei / inv normelor si regulilo, dar si a notiunilor abstracte / rez deprobleme

Dupa alta clasificare avem: obisnuirea / de tip pavlovian / prin conditionare instrumentata / inv perceptiva / inv motorie

Procese implicate in invatare

Creierul are o cale naturala si limitata de impresionare, si in consecinta, un vol mare de infomatii este contraproductiv. Sunt 3 momente importante in procesul invatarii: - ceea ce se intimpla inainte de invatarea propriuzisa (principiul uscarii buretelui - o vizualizare creativa a ceea ce urmeaza) / Invatarea propriuzisa - unde capacitatea de concentrare variaza / etapa de dupa invatare, sau ce se intimpla in primele 2 ore de dupa. Pe scurt avem o anticipare creativa - intervalul ideal de repetare a info pt a retine este de 2/6 ore de la primirea acestora / Inv efectiva si dupa invatare - in max 2 ore, memoria e in stare sa aduca info inapoi in gindire.

Urmatoarele procese psihice sunt considerate ca fiind cele mai importante: Atentia, Focalizarea starii constiente, resimtita ca o oboseala. E considerata ca un elem universal pt diverse fapte facute sau nefacute. E responsabila de microactivitatile care intervin in procesul inv (foame, pix, tel...) Sustinut, aceasta ofera suportul necesar transferarii info din zona superficiala in zona exclusiva si de lunga durata. Perceptia, impreuna su senzatiile si reprezentarile, construiasc asa numita triada a cunoasterii.Ele sunt suma interpretarilor senzoriale + propria istorie + actele senzoriale. Se mai defineste ca un proces de comunicare directa intre subiect si lumea exterioara. Este un proces psihic evolutiv si adaptativ/educabil. Reprezentarile, reprezinta imaginea sau schema cu elem minime pe care le poate incadra o entitate. Sursele lor sunt memoria de lunga durata si multa imaginatie. Pot fi diverse forme (vizuale, tactile...), dar si stiintifice, tehnice, religioase... si Memoria: Rolul ei in procesul inv e variat si diferit inteles. Se accepta repetitiile la intervale prestabilite ca sunt benefice, dar se stie si ca memoria se debaraseaza de info inutile sau care nu mai sunt utilizate. Cea mai reprezentativa memorie este cea vizual-spatiala. O mem puternica e facilitata de motivatii puternice interne si vointa de a memora info. Elem retinute au la baza o multitudine de factori ce opereaza in acel moment: receptarea, insusirea, stocarea, si actualizarea informatiilor. Normal depinde si de factori fiziologico-psihici.Memoria de lucru este denumita si mem de scurta durata.

Tot timpul cind vb de mem, meregm in paralel si cu actul uitarii. Cele 3 forme de uitare: totala, momentana si uitarea recunoasterilor.

Este demo ca nu exista nicio tehnica capabila sa faca fata diverselor probleme mnezice.