Psihologie Sociala

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Psihologie Sociala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 1 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Psihologie

Extras din document

P soc are ca obiect psihicul oamenilor, colectivelor, maselor de oameni, fenom psih care se form în cadrul rel dintre oameni care constituie acele obiective (fam, prieteni, tara); P soc = o abordare ternara (elemente: sub individual & social (colectivitatea), obiect); timpul îsi pune amprenta asupra formarii (cronologic&orogenetic - copilarie, matur.); socialul vizeaza întreaga personalit umana (+motivatia, aptit, caract); individ poate exercita o infl asupra colectiv. Cunoast com: accesibila tuturor, nu pp metode/scop, e o cunoastere spontana, caracter pasional, oamenii adopta atitudini, e iluzorie (doza autoînselare), contradictorie, limitata (xp de viata din mediul social); cun stiint: întem. pe evidente verificabile; axiome: 1.recunoast de catre oamenii de stiinta ca exista o lume indep de sub informator, faptele obs = reale; 2. accept princip ca raport din grupuri nu sunt întâmplat, au un sens (princip determinism), se stab în fct de C-E; 3. lumea ext poate fi cunosc prin obs obiectiva. Cercetarea = proc de cunoast stiint, obs si masoara comport uman în scopul descrierii&explicarii&predictiei lor, verif si validarea = esentiale în cun. st. Frenologia = posib eval personalit dupa conform craniului; trasat de personalit sunt în zone specif ale creierului si (ne)dezv lot determ conformatia craniana; teorie nestiintifica, nu e nici o coresp. Pp. metode: obs (urmarirea si înreg sistematica a fapt si comportam sub; ob de stiudiu sunt sub în procesul interactiunilor în grup, nu izolati; surprinde sub direct, obiectiv, utiliz în fam, prieteni; includ obs în grup sau particip ca atare); ancheta (met de cercet psihosociologica bazata pe colec datelor de la un esantion extras dintr-o pop mai larga în scop prelucr si generaliz rez; faze: teoria, ip, operationalizare (transf unui concept în indic masurabil), esantionare (prin met probabilistice&neprobab-nu tine cont de reprezentativitate), colectare, interpret, validare; tehnici fol: chestionarul (autoadminist, administ prin operat de ancheta

Interviul: conv între 2 pers; favorizarea unui discurs pe o tema definita de cadrul de cercet (formul unui consemn, constr unui ghid tematic, planif unei strat de ascult si interventie; tipuri: clinic (analiza), în profunzime (un aspect al pers nu pers în ansamblu), cu rasp libere (interes pt tema nu pt pers), centrat-focalizat (tema f bine conturata, nondirectivit à directivit), cu întreb deschise (libertatea respondentului=numai la rasp), întreb închise (seam cu chest). Experim (abordare stiint a realit cu scop stab unei rel C-E; metoda predictiva; vi-mediu, sarcina, personalit; vd-biologice, comportamentale, cognitive; control-v al caruit efect vrem sa-l controlam/eliminam, verif rel dintre vi&vd. Perspect rolului social=una din cele mai vechi perspect de interact dintre oameni luând în consid lumea în care indivizii joaca roluri; e implicat un partener de rol care obs din afara si interact cu o anum pers. rolul=conduita unei pers a carui status îl cunoastem. Pp compon: rolurile însele, context soc în care sunt jucate, expectatiile produse. Perspect învatarii: se concentr asupra rel stimul (evenim ce are ca rez modific comp unui individ) - rasp; aplic în sfera socialului ca teorie a înv sociale. +imitatie ca înv. Perspect cogn sociale: se consid ca o reprez interna, se cladeste pe înv si memo care asig cadrul pt întelegerea evenim ext; Colman-idee de harta cognitiva (sunt personale, reflecta experientele proprii). Cogn soc implica form unor scheme cognitive, scenarii, prototipuri; fiecare individ dobândeste un cadru cogn al interact sociale. Crocker a descris struct cunoast ce apare sub forma unei retele de scheme. Functiile schem: interpretarea (de unde stim cum sa ne comportam la o anumita împrejurare; ne ajuta la interpret evenim sociale), inferenta (schemele nu ne furniz doar mijlocul de interpret a stimulilor ci si context în care au aparut, un set de rationare.

Prototipurile: set de scheme legate de o pers/grup, un patern mental care reprez toate caracteristicile pe care experienta le-a înfatisat ca fiind prototip; ne ajuta sa facem judecati si sa dam raspunsuri mai usor pe baza exp cu privire la om/grup. Interactionismul - Mischel a demo ca trasat de personalit nu pot explica decât 9% din varabilit comp uman. Adeptii au propus ca stud comportamentelor izolate sa fie parasita si sa integreze trasat numai pe baza obs sistematice a unor seturi complexe de comportamente. Interact = cale de mijloc. Considera ca atât trasaturile de personalit cât si sit. soc. au ponderi egale în infl actelor comportamentale. Delimit a 3-a categ de factori: var moderatoare (fct de a favoriza sch cauzelor comp soc de la trasatura la sit sau invers; scopul=a identif astfel de var moderat si de a întelege mecanismul prin care se realiz ac. sch (ex: puterea, slabiciunea sit). Eul în cog soc: eul=cunoast de sine în context mediului soc. Allport-putem descrie o pers dupa 3 niv de explicatie: 1-ca toti ceilalti (norme univ), 2-ca unii oameni (norme de grup), 3-ca nici un alt om (norme individ). Eul ghideaza sau determ comport pers. Mod de autocunoast: evaluarea reflectata (felul în care gândim despre noi o infl parerea celorlalti, feedback, teoria spune ca evaluarile celorlati=set de info pe care oamenii îl fol sa se cunoasca); compararea sociala (în sus sau jos); teoria autoperceptiei a lui Bem=modul în care ajungem sa ne cunoastem propriile caract pornind de la comp noastre anterioare. Conceptul de sine: P tradit trateaza continutul si proc psih din 3 perspect: cognitiva, afectiva, comportamentala. Dpdv colectiv, self-conceptul e form din totalit info despre propria pers, aspecte fiz+statut social. Dpdv afectiv imp e stima de sine si atitudinile de sine. Teoria eurilor posib = portretele eului nostru viitor, poiectii realiste, personaliz, concrete ale pers, sunt reprez cogn a scop si motiv noastre. Eurile reprez fact stimulatori, motivat ai comp prezent (Porter-imp eurilor posib pt ca ofera un context evaluativ pt cel actual si dif întâlnite la indiviz privind eul actual pot fi expl pe baza celor posibile. Higgins-3 euri-actual, ideal, dorit. Discrep dintre actual&ideal=emotii+respingere; actual & dorit = emotii + agitatie.

Cognitia sociala studiaza modul în care oamenii înteleg lumea lor sociala, cum se percep ei însisi si pe ceilalti; indivizii poseda anumite explicatii cu privire la cauzele pt care oamenii se comp în anumit fel si de ce ei se comp asa (teorii ale simtului comun); oamenii îsi pot motiva comp prin motive sau cauze care adesea nu sunt cele adev. C.S. încearca sa descopere teoriile pe care oamenii le au despre modul în care gândesc. A propus dif modele care descriu felul în care oamenii de stiinta opereaza cu mediul lor social: 1. perspectiva cautatorului de consistenta (oamenii ca niste cautatori de consistenta motivati în comp lor de reducerea discrepantei de cognitii si necunoscut); 2.perspectiva omului de st naiv (trateaza modul în care oamenii îsi explica lumea si descopera cauzele comp propriu sau al celor din jur; se pp ca oamenii sunt fiinte rationale care în procesul de întelegere a lumii înconj se comporta ca niste savanti, adunând date si obs concluziile) 3. perspectiva lenesului obiectiv (pp ca oamenii sunt lenesi cognitivi, vor folosi scurtaturi în judecatile si inferentele lor; permite oamenilor sa ia decizii si sa faca inferente rapide chiar dc astfel se pierde din acuratete; poate conduce la erori). 4. persp tacticianului motivat (reflecta accentul pe care diferitele abordari îl pun asupra motivatiei; sist ps e alc din motivatie, sentim si gândire; motivatia determ cognitia, gândirea; teoria disonantei cognitive adopta o pozitie ce accentueaza rolul motivatiei. Teoria atribuirii: modelul de H. Kelly sugereaza 3 dimens prin care individ îsi exprimp comportam persoanelor din jur: 1.consensul (în ce masura fiecare individ plasat în aceeasi sit se va comp la fel; 2. uniformitatea (în ce masura pers la care ne referim react în acelasi mod la aceeasi stimuli în mom diferite?; 3. distinctivitatea (în ce mas pers se va comporta în aceeasi maniera în sit dif). Dc nivelurile sunt ridicate à cauze extreme; distinct&consens scazuteàcauze interne.

Fisiere in arhiva (1):

  • Psihologie Sociala.doc