MTCS - Interviul și Experimentul

Traind in soc, ind isi insuseste o suma de cunostinte despre traiul laolalta al oamenilor. Aceste cun se bazeaza pe experienta directea a ind. E ceea ce numim cun com (spontana, cotidiana, la niv simtului comun). Cc „nu e altceva decat insusirea d catre agentul cunoscator a unei inf legate de conditiile praxiologice in care actioneaza”. In activitatea lor practica, oamenii utilizeaza cun dobandite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural de la o gen la alta. Simtul com e “un corpus de cunostinte fondat pe traditiile impartasite si imbogatite de mii de obs si experiente sanctionate de practica”. Sc, la care apelam cu totii pt a explica ceea ce se intampla si pt a prevedea ce se va int, se deruleaza in 2etape: in1e ne facem o idee despre evenim trecute. Este o img imprecisa, produsa de mecanisme psihice necontrolate rational. Sc se bazeaza pe met informale. Se vb astfel de intuitia exceptionala a unor pers care simt dc cineva spune adev sau nu. Alte pers sunt capabile sa diagnosticheze dintr-o privire starea de spirit a celor cu care vin in contact. 2e consta in extrapolarea situatiilor de la situatiile trecute la cele prez sau viit. Aceata extrapolare nu se face in termeni de probabilitate, ci intr-o modalitate directa de transpunere a explicatiilor de la o situatie la alta. Dupa modul de dobandire al cun, sc are 2 forme: sc de prima mana si sc de mana a2. Sc1 reprez ansamblul cun spontane fondate pe experienta directa a agentilor cunoscatori. Un jurist cu exp isi da seama intuitiv de multe ori de partea cui este dreptatea. Dc respectivul jurist a citit lucrari de psiho si soc judiciara, va utiliza cun dobandite, facand apel la ceea ce se num sc2. HH Stahl afirma ca la niv sc, cun are un caract iluzoriu, datorita unei serii de fact. Enculturatia, transmiterea culturii de la o gen la alta are efecte limitative asupra cun. Lb, ca elem al cult, prin bogatia vocabularului si prin sintaxa conditioneaza modul de a judeca al oamenilor. Un alt fact care limiteaza cun spontana e socializarea, procesul de form a personalitatii in acord cu normele si valorile soc in care ind se naste si traieste.

Valoarea abordarilor subiective consta in reliefarea caract soc la niv micro, surprinderea unor tipuri imp de interactiune soc, luarea in considerare a semnificatiilor pe care oamenii le atribuie actiunilor lor si ev soc in general. In fapt, o sb (numite si microsociologie)sunt mai aproape de alte discipline cum ar fi psiho soc, antropologia. Ele nu sunt competitive in raport cu metodologiile soc standard. Neajunsul principal al o sb e ignorarea conditiilor de existenta si a mij de actiune d care dispune societatea si d care se face uz la un mom dat. O ob ambitioneaza plasarea cercet in exterior, analiza si interpretarea din afara. Ea are meritul de a surprinde procese macroeconomice, mecanisme de structurare a socialului si de caracterizare a intregului, dar nu are capacitatea de a explica schimbarea soc, datorita favorizarii unui determinism rigid, fara implicarea factorului sb. De fapt, dorinta de plasare in exterior e in ultima instanta imposibila (cercet traieste in soc pe care o studiaza).

Cun stiintifica se fondeaza pe cateva postulate despre lume, al caror adevar e acceptat de maj cercet din stiintele soc: lumea inconj exista independent de obs noastra, nu este creata de simturile noastre (principiul realismului); relatiile din lumea inconj sunt organizate in termeni de cauza-efect (p determinismului); lumea inconj poate fi cunoscuta prin obs obiective (p cognoscibilitatii). In afara acestor 3p, in lit de specialitate mai sunt mentionate si p rationalitatii si p regularitatii, potrivit carora lumea externa poate fi cunoscuta pe cale logica si fen din lumea inconj se produc in mod logic. Aceste p pot fi subsumate p cognos si determ. Cs a proceselor soc, precum si a comp individuale si de gr se realizeaza totdeauna in cadrul oferit de teoriile recunoscute ca adevarate de catre comunitatea cercet la un mom dat. Prin teorie se intelege „o constructie intelectuala prin care un anumit nr de legi sunt asociate unui principiu din care ele pot fi deduse in mod riguros”. G King si S Verba apreciaza ca cercet stiintifica are 4 caract: obiectul cercet il constituie formularea de inferente (a face inferente =a trage concluzii mai gen privitoare la ceva care nu este observabil, pornind de la datele colectate); procedurile sunt publice; concluziile sunt incerte; caract stiintific e dat de met folosita. Aceste 4 caract conduc la concluzia ca cercet soc e o activitate sociala