Extras din notiță
S1Cunoastere comuna si cunoastere stiintifica-Septimiu Chelcea defineste cun. Com. ca reprezentând « însusirea de catre agentul cunoscator a unei informatii legate de conditiile praxiologice în care actioneaza ». Ea se bazeaza pe experienta directa oamenii utilizând cunostintele dobândite cu ajutorul limbajului, în procesul socializarii. Acesta S. Moscovici o defineste simt comun. Dupa modul de dobândire al cunostintelor, « simtul comun poate îmbraca doua forme esentiale : simt comun de mâna întâi si respectiv de mâna a doua » Prima forma include ansamblul cunostintelor spontane fondate pe experienta directa; a doua se refera la ansamblul cunostintelor stiintifice transformate în imagini si folosite în practica. Concluziile pe care le putem trage din studiul cunoasterii la nivelul simtului comun :1-experienta directa a oamenilor este limitata spatial si temporal. Din acest motiv, cunoasterea comuna a realitatii sociale face imposibila cunoasterea evolutiei istorice a societarii si legitatea schimbarilor sociale. În evolutia societatii, cunoasterea stiintifica a depasit nivelul cunoasterii comune.2. Cunoasterea comuna are un caracter iluzoriu ce decurge din implicarea subiectiva a oamenilor în viata sociala, în functie de scopurile si interesele lor particulare.Astfel O data cu evolutia sociologiei ca stiinta a devenit imperioasa nevoia « ruperii » cunoasterii stiintifice de cea comuna, Fischer reafirma importanta ruperii cunoasterii stiintifice de cea comuna prin ideea potrivit careia,indivizii au tendinta sa prefere informatiile ce confirma opiniile noastre si sa le ignore pe cele care le contrazic. Linia de demarcatie ce separa cunoasterea la nivelul simtului comun de cunoasterea stiintifica este, dupa parerea noastra, cea a adevarului stiintific. W.Wallace enunta patru moduri de generare si testare a adevarului enunturilor :
Modul autoritarian- calitatea de exceptie a producatorului
Preview document
Conținut arhivă zip
- MTCS - Metodologia Cercetarii Sociologice.doc