Grile Statistică

1. a) Crearea cuvantului “statistica" este atribuita lui Gottfried Achenwall.

2. b) De peste sase milenii, statistica este atestata ca activitate de strangere a datelor cu caracter militar si fiscal.

3. a) si b) In etapa ,,prestatistica", statistica este cunoscuta sub forma de numaratoare a populatiei si evidenta a bunurilor materiale.

4. a) Institutionalizarea statisticii, in tara noastra, a avut loc in 1859, sub conducerea domnitorului Al.I. Cuza.

5. c) loan lonescu de la Brad a scris Povatuiri pentru facerea catagrafiei Moldovei, precedate de oarecare elemente de statistica (1859).

6. b) Alexandru Barbat a scris Teoria statisticii sociale (1972).

7. d) William Petty a scris Political Arithmetic (1676).

8. a), b), d) si e) Prin activitatea practica si opera lor, sunt considerati intemeietori ai statisticii in tara noastra loan lonescu de la Brad, Dionisie Pop Martian, Nicolae Sutu si George Baritiu.

9. a), b), c) si e) Sunt considerati reprezentanti ai Aritmeticii politice loan lonescu de la Brad, Edmund Halley, Dionisie Pop Martian si William Petty.

10. a) Ca disciplina stiintifica, statistica are un pronuntat caracter metodologic.

11. a) Obiectul de studiu al statisticii il constituie miscarile curente - continue ale fenomenelor si proceselor care isi au existenta sub forma de colectivitati.

12. a) Originalitatea metodei statistice consta In conjunctia variabilitatii fenomenelor cu rigoarea numerica a exprimarii statistice.

13. a) Legile cu caracter statistic se manifesta numai la nivelul intregului, ca urmare a actiunii factorilor esentiali asupra variatiei.

14. c) Rationamentul statistic este un rationament deductiv-inductiv iterativ.

15. a) si b) Principiile metodologice ale statisticii sunt observarea faptica si exprimarea numerica.

16. a) si b) Particularitatile procesului cunoasterii statistice sunt date de folosirea unui rationament deductiv-inductiv, succesiv si tratarea fenomenelor si proceselor ca pe un intreg structural.

17. a), b) si d) Cele mai noi tendinte in dezvoltarea statisticii vizeaza inferenta neparametrica, statistica robusta si analiza datelor.

18. a) Colectivitatile statistice sunt asociatii finite de elemente unite intre ele prin omogenitate.

19. a) si c) Clasificarea colectivitatilor statistice se poate face in functie de natura elementelor componente si gradul de cuprindere a elementelor componente.

20. a), b) si c) Unitatile statistice sunt elementele componente ale unei colectivitati, elementele de observare si inregistrare a unei colectivitati, precum si elementele care formeaza efectivul, volumul unei colectivitati.

21. a) Variabilele statistice reprezinta trasaturi esentiale purtate de toate elementele unei colectivitati.

22. a), b) si d) Fenomenele si procesele din domeniul economico-social difera intre ele prin marime sau forma, frecventa sau intensitate si coeziune sau interdependenta.

23. a) si b) Din punctul de vedere al cuantificarii, fenomenele pot fi direct masurabile si masurabile cu aproximatie.

24. a) Elementele fizice pot fi direct masurabile cantitativ.

25. b) Opinia unei persoane poate fi masurabila cu aproximatie.

26. a) Operatia de cuantificare presupune un set de reguli de atribuire a unei valori unitatilor statistice ale unei colectivitati observate dupa o caracteristica.

27. a) si b) Scala reprezinta instrumental prin care se face diferentierea valorilor unei caracteristici. Este un continuum de cifre sau de simboluri, plasate ierarhic, de la inferior la superior.

28. a), b) si c) Scalele pot fi nominale, ordinale, numerice (interval sau raport).

29. a) Scala nominala are ca proprietate identitatea categoriilor unei variabile.

30. c) Proprietatea de identitate, specifica scalei nominale, presupune apartenenta elementelor la o categorie.

31. a) si c) Scalarea cu ajutorul scalei nominale cere ca tuturor indivizilor unei categorii sa li se atribuie aceeasi valoare, iar doi indivizi care apartin unor categorii distincte sa aiba valori diferite.

32. a) Codurile sunt identificatori, acordarea lor fiind pur conventionala

33. a) si c) In cazul scalei nominale, intre coduri exista un raport de echivalenta, iar ordinea codurilor numerelor sau simbolurilor atribuite categoriilor este oarecare.

34. a) si b) Scala ordinala sau cu ranguri are ca proprietate identitatea categoriilor unei variabile si ordinea categoriilor unei variabile.

35. c) Proprietatea de ordine, specifica scalei ordinale, presupune ca atribuirea de coduri numerice pentru fiecare categorie, clasa, atribut, sa se realizeze in ordine descrescatoare, dupa importanta

36. b) si c) Scala ordinala este folosita in cazul variabilelor atributive, cand intre categorii exista un raport de preferinta, desemnat prin „>", care permite masurarea prin ranguri. Diferentele intre doua valori ale unei variabile ordinale nu au sens.

37. a), b) si c) Scala interval are ca proprietati identitatea, ordinea si faptul ca intervalul intre numere are un sens.

38. c) Scala interval este folosita in cazul variabilelor cantitative (numerice).

39. c) Scala raport este folosita pentru cuantificarea variabilelor cantitative.

40. a), b), c) si d) Scala raport are ca proprietati identitatea, ordinea, diferentele dintre numere au un sens, iar aceasta (scala raport) poseda un zero absolut, origine reala, fixa, ca punct de referinta.

41. a) Scala de intensitate este folosita pentru cuantificarea opiniilor, comportamentelor.

42. a), b) si c) Scala de opinie este o scala de intensitate, de rating sau ,,cvasimetrica".

43. a) si b) Scala de rating este o scala de opinie in trepte (4 pana la 10 gradatii). De exemplu, pentru o scala cu 5 trepte gradatiile pot fi formulate astfel: coincide perfect, coincide partial, coincide intr-o oarecare masura, coincide mai putin, nu coincide deloc.

44. a), b) si c) Un indicator statistic este un rezultat al unei numarari, un rezultat numeric al unei masuratori statistice si un rezultat numeric al unui calcul asupra datelor inregistr.

45. a) si b) Intr-o cercetare statistica, un indicator statistic apare in ipostaza de purtator de informatii (reflectand in expresie numerica un fenomen real) si de mijioc de calcul (un instrument metodologic de obtinere a informatiilor statistice).

46. a) si b) Indicatorii statistici trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de valabililate stiintifica: sa aiba un continut stiintific bine determinat, o definitie sau o formula de calcul si sa fie comparabili in timp, in spatiu si din punct de vedere calitativ.

47. a), b) si c) Clasificarea indicatorilor se face dupa modul de determinare, gradul de cuprindere si forma de exprimare.

48. b) si c) Dupa modul de determinare, se disting indicatori statistici primari (elementari) si indicatori statistici derivati.

49. c) Indicatorii statistici primari reprezinta rezultatul unei numarari, al unei masuratori statistice si exprima o dimensiune a unui element sau a unei colectivitati.

50. b) Indicatorii statistici derivati reprezinta rezultatul unei prelucrari a indicatorilor primari.

51. a) si c) Dupa gradul de cuprindere, indicatorii statistici sunt indicatori statistici sintetici si indicatori statistici analitici.

52. b) si c) Indicatorii statistici sintetici reprezinta expresii numerice ale categoriilor economice de sinteza si indicatori de rezultate la nivel macroeconomic (PIB, PN).

53. a) si c) Indicatorii statistici analitici sunt indicatori care exprima componenta pe grupe sau structura colectivitatii si indicatori care exprima influenta factorilor.

54. a), b) si c) Dupa forma de exprimare, indicatorii statistici pot fi indicatori in marimi absolute, indicatori in marimi relative si indicatori in marimi medii.

55. a) si c) Sistemul de indicatori statistici caracterizeaza multilateral fenomenele studiate de statistica si se agrega intr-un sistem unic si complex de indicatori.

1. a) si b) O unitate statistica poate fi o persoana interogata intr-o ancheta si o tara pentru care se studiaza date socio-cconomice.