Găurirea - strunjirea - rectificarea - prelucrarea prin așchiere - rabotarea și mortezarea

RABOTAREA SI MORTEZAREA

Rabotarea este procedeul de aschiere a materialelor in care miscarea principala de translatie este perpendiculara pe axul sculei.

Aschierea se obtine prin atacul continuu al semifabricatului de catre scula aschietoare numita cutit. Productivitatea operatiei este scazuta ca urmare a existentei unei curse de intoarcere a sculei, in care aceasta nu aschiaza.

Caracteristic prelucrarii este faptul ca, in timpul lucrului, intre scula si piesa apare o miscare relativa, alternativa de translatie, care constituie miscarea principala de aschiere. In functie de elementul care executa aceste miscari se deosebesc urmatoarele scheme de prelucrare:

- prelucrarea prin rabotare longitudinala (fig de mai jos a) sau rabotarea, la care scula este fixa, iar piesa executa miscarea principala de aschiere; masina unealta se numeste masina de rabotat longitudinal sau raboteza;

- prelucrarea prin rabotare transversala, la care scula executa miscarea principala de aschiere, iar piesa sta

pe loc; masina - unealta poarta denumirea de masina de rabotat transversal sau seping;

- prelucrarea prin mortezare (fig de mai jos b), asemanatoare prelucrarii prin rabotare transversala, cu deosebirea ca scula executa miscarea de aschiere in plan vertical;

a - rabotare; b - mortezare; s - avansul; t - adâncimea de aschiere; I - miscarea principala de aschiere; II - miscarea

de avans

Schema de principiu a rabotarii si mortezarii

La fiecare din schemele de prelucrare prezentate, pentru generarea unei suprafete plane mai este necesara si o miscare de avans, executata de catre scula la rabotare sau de catre piesa la rabotarea pe seping si pe masina de mortezat.

MASINILE-UNELTE DE RABOTAT

Masinile unelte de rabotat au o cursa activa, in care are loc aschierea, urmata de o cursa in gol, de intoarcere a sculei in pozitia initiala. De obicei, viteza cutitului la cursa de mers in gol este mai mare decât la cursa activa, dar, cu toate acestea, productivitatea prelucrarii este scazuta.

Clasificarea masinilor - unelte se face dupa tipul prelucrarii executate. Astfel se deosebesc masinile de rabotat longitudinal (raboteze), masinile de rabotat transversal (sepinguri).

Masina de rabotat longitudinal (raboteza) (fig de mai jos) are un batiu longitudinal 1 pe care se deplaseaza masa 2, si pe care este prinsa piesa de prelucrat. Masa mobila 2 executa miscarea principala de aschiere I, care este rectilinie alternativa. Cursa ei poate atinge valori de 12...15 m.

1 - batiu longitudinal; 2 - masa; 3 - coloane; 4 - traversa fixa; 5 - traversa mobila;

6 si 7 - sanie portcutit; 8 - motor electric; I - miscarea principala de aschiere;

II, III, IV, V, VI - miscari de avans

Fig. 5.54 Schema de principiu a unei masini de rabotat longitudinal

De o parte si de alta a mesei se gasesc coloanele 3, care la partea superioara sunt consolidate printr-o traversa 4, formând un cadru inchis. Coloanele sunt prevazute cu ghidaje verticale, pe care se deplaseaza in sens vertical traversa mobila 5. In lungul ghidajelor traversei se deplaseaza sania port - cutit 6, iar cutitele fixate in aceasta sanie executa miscari de avans vertical. Pentru marirea capacitatii de prelucrare pe coloane se mai pot dispune saniile port - cutit 7, care se deplaseaza in sens vertical pe ghidajele coloanelor.

Cutitele de pe saniile port - cutit 7, pot executa miscari de avans vertical. Avansurile saniilor sunt independente. Avansul sculei este intermitent si se efectueaza la sfâ rsitul cursei in gol. Actionarea ansamblurilor mobile ale masinii de rabotat poate fi mecanica, hidraulica sau hidropneumatica.

Masina de rabotat transversal (sepingul) se caracterizeaza prin executarea miscarii principale rectilinii alternative de catre caruciorul port - unealta si a miscarii secundare pentru avansul transversal de catre masa port piesa; avansul de patrundere se realizeaza cu suportul port - cutit fixat la partea anterioara a caruciorului port unealta. Sepingul se foloseste de obicei la prelucrarea suprafetelor plane la piese de dimensiuni mici.

El se compune din urmatoarele parti principale (fig de mai jos):

- un batiu din fonta 11, cu ghidaje pentru caruciorul port - unealta 12 si masa port - piesa 7.

- o masa port -piesa 7 din fonta, prevazuta cu canale T pentru fixarea cu dispozitive de prindere a pieselor care se prelucreaza, ea se poate deplasa atâ t orizontal cât si vertical.

- un carucior 2 (sanie principala, berbec) prevazut la extremitatea anterioara cu sania port - cutit 6, care poate primi o deplasare manuala pentru avansul de patrundere al cutitului si o rotire in jurul unui ax orizontal pentru rabotarea suprafetelor inclinate; acest carucior executa miscarea principala rectilinie alternativa.