Design in Turism

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta fituica rezuma Design in Turism.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 2 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 1 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

1. Geneza design-ului

In sec trecut s a ajuns la concluzia ca obiectele au destinatie practica,ca tb sa fie in acelasi timp placute si utile.cea mai mare parte a produselor care ne inconjoara este obiectul unui studio de design.in trecut , obiectelor utile li sea daugau ornamente si decoratiuni care de celle mai multe ori efectuau negative functionalitatea prod respective.in present proiectarea si materializarea obiectului presupune un aspect placut la niv formei ,acesta fiind det de necesitatile pe care urmeaza sa le sfatisfaca.primul studiu sistematic clar si documentat a fost publicat in 1934 in lucrarea “Arta si industrie”.”design” in latina inseamna a trasa , a indica ,a ordona,plan ,scop.

Conditiile design-ului:

1. caracteristicile constructive si logice se justifica numai prin raportare la calitatile produsului final care are intrebuintari bine precizate.

2.intre dif componente ale formei obiectului tb sa existe o proportionalitatea geometrica corespunzatoare scopului pt care este destinat produsul.

3.materialele intrebuintate si formele alese tb sa aiba in vedere solicitarile la care este supus obiectul in mom folosirii sale.

4.realizarea si intretinerea obiectului tb sa necesite un min de chelt.

5.obiectele sa fie usor de folosit,manevrat si sa asigure max de confort si randament.

2. Premisele aparitiei design ului

1.premise de ordin economic general

Evolutia in timp a prod industriale a dus la aparitia intreprinderilor producatoare si a surselor de energie ceea ce in final a condus la o mai buna satisfacere a trebuintelor.daca la inceput obiectele functionale prin prelucrarea unui anumit material folosindu se forta omului sau a animalelor domestice,mai tarziu s a trecut la folosirea unor resurse energetice : vantul,apa,s a trecut la amplificare productiei de bunuri materiale.odata cu folosirea noilor resurse enegetice aburi,electricitate, asistam la revolutia industriala.In conditiile muncii artizanale,mestesuragul realiza deopotriva conceptia si executia obiectului.Originalul era unic.Prin aparitia diviziunii muncii operatiunea de design si productia propriu zisa nu mai pot fi realizate de unul si aceeasi persoana.astfel prototipul este studiul initial de conceptie ,iar executia este produsul activitatii mecanice coordonate de om.deoarece pe piata exista bunuri in cantitate mai mare decat cererea,astfel fimele producatoare au condus la o crestere a preocuparilor pentru estetica.

2. dezvoltarea mijloacelor de productie: unelte ,masini,bemzi automatizate si computerizate

Masinile permit obtinerea unor obiecte fidele de mare precizie in executie.acest fapt prezinta un avantaj pentru posibilitatile de satisfacere ale criteriului estetic in momentul in care conceptia tine seama de acest criteriu.

3.premise care au condus in a II a jum a sec XX la diversificarea gamei produselor,la reducerea preturilor pt obiectele de stricta necesitate :

-combustibilii superiori derivati ai petrolului si energia electrica a caror utilizare a per,mis dezvoltarea ind,argicult,si transp

-perfectionarea tehnologiilor de extractie,descoperirile noilor zacaminte de minereuri,extinderea si modernizarea transp ce au condus la o mai buna aprovizionare

-ritmul accelerat al progresului th

-extinderea si generalizarea consumului unor produse si serv:apa ,canalizare.

4. premise de ordin cultural si social:

a. evolutia gandirii filosofice europene din sec urmator renasterii

b. favorizarea accesului tuturor oamenilor la creatiile artei prin raspandirea sucedaneelor(inlocuitori)

c.interesul manifestat de arhitecti si artisti de a oferi bucurie si confort oamenilor prin folosirea obiectelor utile si frumoase.

Etapele dezvoltarii desgn-ului

1.et aplicativista-in per in care se considera ca obiectul functional se poate imppune atentiei cumparatorului daca anumite accesorii ale sale sau chiar el poseda diverse motive si compozitii aplicate pe partile vizibile.

2.et modernista- per anilor 1900 care nu accepta compozitii decorative complexe.

3.et stilista-dupa 1930-tendinta ca obiectul sa para frumos dpdv al formei se renunta complet la utilizarea elem decorative,mizandu

(stele). în acest sens există reguli strict delimitate, fără însă a îngrădi libertatea de alegere a stilurilor.

2.Adecvarea la specificul clientului (sex, vârstă, ocupaţie).

3.Adecvarea ia tipul predominant de turism practicat (de afaceri, de recreare, rural etc).

4.Adecvarea la sezonul în care se atinge capacitatea maximă de cazare,

în acest sens, în activitatea hotelieră, se pot folosi cu succes piese de mobilier.

-multifuncţionale;

-interşanjâbile;

-diferite module, panouri, care permit adaptarea permanentă a spaţiului la necesităţile de moment.

în cazul unităţilor de cazare destinate preponderent turismului de afaceri, pe lângă mobilierul utilizat în mod curent, este de dorit să se prevadă şi o dotare minimă cu piese care să suplinească mobilierul de birou.

Importanţa informaţiei şi a circulaţiei acesteia pentru societatea care se preconizează în prezent&detsmsiîîă ca şi mobilierul din unităţile hoteliere să se adapteze la „noua economie" prin caracteristicile sale dinamice, ergonomlce, modulare, cu posibilităţi de electrificare şi interconectare, în care comunicarea şi informaţiile au rolul lor bine stabilit.

ESTETICA GRAFICII PUBLICITARE

Designul graf. exista de f multa vreme chiar daca doar relativ recent acest cuv. a fost in scopul de a defini activ. de design.

Inainte de al 2lea Razb.Mond. designul graf. era f.des numit "arta comerciala".Cuv."comercial" era destinat a face distinctie intre arta si reproducere.

In scurt timp insa grafica publicitara cunoaste o mare dezvoltare, de la designul unui bilet de autobuz la cel al emblemelor automobilelor, de la designul pachetelor de tigari la organizarea graf.a unui afis, de la designul siglei,marcii de produs si fabricat la designul prospectului,pliantului,catalogului.

In prezent, in cond. unei concurente ce capata accente tot mai agresive este greu de conceput succesul unei firme pe piata fara a concepe si dezvolta un pan de public coerent,unitar care sa plaseze in atentia consumatorului imaginea produsului sau a marcii producatoare.

Designerii acestui gen colaboreaza cu specialisti in psihologie,fotografie,electronica,marketing,economie.

culorile,formele,grafica marcii,prezentarea ambalajelor,a magazinelor de prezentare,a vehiculelor firmei,hartia de corespondenta,publicatiile,denumirea produselor,initialele firmei trebuie sa prezinte un stil bine definit in ansamblul manifestarilor exterioare ale firmei.

Emblema.Publicitatea unei firme(produs) incepe chiar cu marca.Ea este mesajul publicitar cel mai scurt,fiind un concentrat de indentificare vizuala a unei firme, a prestigiului,a performantei,a bunului gust.

Reguli de baza ale conceperii unei embleme:

1.Alegerea,acceptarea,stilizarea unei imagini reprezentand un obiect,o fiinta,un subiect,o notiune,pana la incarcarea cu semnificatia dorita.

2.Alegerea din ideograma initiala a unor elem. geometrizate care vor comunica sensul ideii comandate.

3.Acceptarea sensului prin cuvantul,initialele,litera ce fac oficiul de a semnifica.

Fisiere in arhiva (1):

  • Design in Turism.doc