Costuri, prețuri și tarife

Nr. Crt. Nume Prenume Grupa

1. Caraivan Cristina 8316

2. Traian Sorin 8316

3. Tone Laura 8316

4. Andrei Alina 8316

5. Bodali Roxana 8316

Proiect la disciplina Costuri,preturi si tarife.

1.Zona geografica - Unităţi agroturistice:

VALEA PRAHOVEI

Regiunea de Dezvoltare Sud.Caracteristici

Regiunea Sud este situată în partea de sud a României, având o suprafaţă de 34.453 km2

(14.45 % din suprafaţa României), corespunzătoare judeţelor Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa,

Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman. În partea de sud, regiunea se învecinează cu

Bulgaria. Relieful regiunii este caracterizat de predominanţa formelor de relief de joasă

altitudine: câmpii şi lunci - 70,7%, dealuri - 19,8% şi doar 9,5 % munţi.

Populaţia totală a celor şapte judeţe componente era, în 2005, de 3.342.042 locuitori,

reprezentând 15,4% din populaţia României. Densitatea populaţiei este de 96,6 loc/km2,

valoare superioară mediei pe ţară (90,7 loc/km2). Gradul de urbanizare este de 41,7%, sub

media pe ţară, explicabil prin faptul că, exceptând judeţul Prahova, majoritatea populaţiei

trăieşte în mediul rural.

Regiunea Sud are o reţea de localităţi alcătuită din 48 de oraşe (din care 16 municipii), 517 comune şi 2018 de sate. Cele mai multe oraşe (32) au sub 20.000 de locuitori, multe dintre acestea cu o infrastructură deficitară, apropiată de cea a zonelor rurale. Numai 2 oraşe au

peste 100.000 de locuitori (Ploieşti şi Piteşti). Distribuţia teritorială arată o concentrare mai mare a oraşelor în judeţul Prahova (14) şi mai redusă în Giurgiu (3).

Forţa de muncă şi migraţia

Ponderea populaţiei ocupate era, în 2005, de 35,7% din populaţia regiunii, sub media pe ţară(38,8%), valorile cele mai ridicate înregistrându-se în Argeş (39%) şi Teleorman (37,7%), în celelalte judeţe valorile fiind cuprinse între 31 şi 37%.

Gradul de ocupare a populaţiei pe sectoare de activitate, la nivel regional, indică o pondere ridicată, dar în descreştere, a populaţiei ocupate în agricultură (39,7%) şi o pondere relative scăzută a celei ocupate în industrie (23,7%) şi servicii (36,6%). Judeţele sudice ale Regiunii sunt preponderent agricole, cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură:

Teleorman, Giurgiu (59,4 % şi 57,5%), Călăraşi (51,5%). Judeţele Prahova şi Argeş se

caracterizează printr-o pondere ridicată a populaţieiocupate în industrie şi servicii.

În cea ce priveşte rata şomajului, la 31 decembrie 2005, aceasta era de 7,4% la nivelul

regiunii, evidenţiindu-se aceeaşi diferenţiere între sudul şi nordul regiunii, cele mai ridicate rate ale şomajului înregistrându-se în judeţele Ialomiţa (12,1%) şi Călăraşi (9%), iar cele mai reduse în judeţele Argeş (5,2%) şi Giurgiu (5,6%). Lipsa locurilor de muncă în zonele rurale determină o masivă plecare către Bucureşti şi migraţia tinerilor către Europa de Vest, astfel încât satele şi oraşele mici se depopulează.

Economia regională

În 2004, Regiunea Sud înregistra o valoare a PIB de 2447 euro/locuitor, situată sub media pe ţară (2932,8 euro/locuitor), la nivel judeţean, cele mai mari valori înregistrându-se în judeţele Argeş – 3071 euro/locuitor şi Prahova – 2696,9 euro/locuitor, iar cea mai redusă în Călăraşi –1748,2 euro/locuitor. Trăsătura esenţială a Regiunii Sud este reprezentată de împărţirea acesteia în două sub-arii cu caracteristici geografice şi socio-economice diferite.

Partea de nord a Regiunii (judeţele Argeş, Dîmboviţa şi Prahova) se caracterizează printr-un grad ridicat de industrializare,Prahova deţinând locul 1 pe ţară în ceea ce priveşte producţia industrială. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi sociale, în special în zonele urbane monoindustriale: Mizil, Moreni, Plopeni, Urlaţi, Costeşti şi Câmpulung-Muscel.

Partea sudică a Regiunii (judeţele Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa şi Teleorman) este o zonă

tradiţional subdezvoltată, reprezentând al doilea buzunar de mare sărăcie în România (primul pol fiind cel din Regiunea Nord - Est). Ea se caracterizează prin preponderenţa populaţiei ocupate în agricultură. De altfel, suprafaţa judeţelor componente este reprezentată în întregime de câmpie. În anii ‘70, întreaga zonă a cunoscut o dezvoltare industrială artificială.

În prezent, suportă impactul sever al procesului de tranziţie spre economia de piaţă, prin închiderea majorităţii unităţilor industriale reprezentative. Această situaţie caracterizează toate reşedinţele de judeţ, precum şi arealele adiacente ale oraşelor Turnu Măgurele, Zimnicea, Alexandria, Videle, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Slobozia şi Feteşti.

Infrastructura

Transport

Regiunea dispune de o reţea de drumuri publice europene, naţionale şi judeţene cu o lungime

de 12.000 km (15 % din totalul naţional) şi o reţea feroviară de 1225 km (11,4% din reţeaua naţională). Dunărea, arteră fluvială europeană, înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său hidrografic.

În ceea ce priveşte transportul rutier, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă şi

internaţională, asigurată de 5 drumuri europene (E574, E81, E70, E85 şi E60) şi de

autostrăzile A1 (Bucureşti - Piteşti) şi A2 (Bucureşti – Constanţa, aflată parţial în exploatare), însă doar 29,2% din totalul drumurilor publice sunt modernizate. La nivel judeţean, cele mai ridicate ponderi ale drumurilor publice modernizate se înregistrează în judeţele sudice:

Călăraşi (40%) Teleorman (39,1%). Procentele ridicate din aceste judeţe se datorează

ponderii mai mari pe care le au drumurile naţionale în totalul drumurilor publice, în sudul

regiunii (peste 23%), comparativ cu nordul acesteia (sub 20%). Mai precis, în judeţele

nordice (Argeş, Dâmboviţa şi Prahova), pe lângă drumurile naţionale care traversează

judeţele, există o reţea mai densă de drumuri judeţene şi comunale (de regulă mai puţin

modernizate decât cele naţionale), comparativ cu sudul regiunii. Această explicaţie este

sprijinită de densitatea mai ridicată a drumurilor publice înregistrată în judeţul Argeş – peste 44 km/100kmp, faţă de cea din judeţele sudice – sub 27 km/100kmp.

Regiunea dispune de o reţea dezvoltată de transport feroviar, teritoriul acesteia fiind străbătut

de magistralele feroviare I (Bucureşti-Timişoara), II, III, IV, V si VI (traseu comun până la Ploieşti), VII (Bucureşti-Galaţi), VIII (Bucureşti-Constanţa) şi IX (Bucureşti-Giurgiu).

Regiunea Sud beneficiază şi de avantajul oferit de principala arteră fluvială de navigaţie

europeană, Dunărea, însă puţin folosită ca urmare a reducerii capacităţilor industriale ale

oraşelor porturi şi lipsei transportului naval de călători.