Dendrometrie

Determinarea suprafeţei secţiunii transversale la

nivelul diametrului de bază pentru un arbore de molid

Tema lucrării:

Pentru arborele de molid luat in considerare să se determine suprafaţa secţiunii transversale la nivelul diametrului de bază folosind următoarele metode:

1.1 Formula cercului cu măsurarea unui singur diametru pe direcţiile: N-S, E-V, NV-SE şi NE-SV

1.2 Două diametre perpendiculare măsurate la întâmplare;

1.3 Prin suprafaţa secţiunii medii;

1.4 Prin formula elipsei;

1.5 Prin măsurarea circumferinţei secţiunii;

1.6 Media geometrică a două diametre perpendiculare;

1.7 Prin descompunerea secţiunii în figuri geometrice elementare;

1.8 Concluzii. Interpretări.

Tabelul 1.1

Tabel centralizator al rezultatelor obţinute la calculul suprafeţei secţiunii transversale

Denumirea procedeului Relaţia de calcul Suprafaţa secţiunii transversale

g (cm2) Diferenţe

cm2 %

Măsurarea unui singur diametru pe direcţia:

NS

EV

NV-SE

NE-SV 17,500

17,500

22, 000

20,000

0

-2,5

0

2,0

100

-92,653

100

102,233

Două diametre perpendiculare 176,625 208,365 1226,297

Suprafaţa secţiunii medii 178,641 210,131 1235,845

Formula elipsei 200,175 248,400 1442,703

Măsurarea circumferinţei 166,922 191,029 1132,592

Media geometrică 200,175 248,400 1442,703

Descompunerea secţiunii 171,920 189,300 1123,243

Valoarea de referinţă este considerată cea obţinută prin descompunerea in figuri geometrice elementare, deoarece este cea mai precisă, calculându-se diferenţele absolute şi relative după formulele de mai sus.

Fig.1 Suprafaţa secţiunii transversale la nivelul diametrului de bază la arborele analizat

Fig.1.2 Descompunerea suprafeţei secţiunii transversale în figuri geometrice elementare

Interpretări şi concluzii

Aceasta lucrare are ca scop determinarea secţiunii transversale prin mai multe metode, folosindu-se o rondelă de lemn extrasă din arborele luat în studiu.

Prin cunoaşterea formei secţiunii transversale se are în vedere atât observarea şi compararea erorilor ce apar la măsurarea diametrului şi de asemenea a ariei secţiunii transversale, în scopul alegerii celor mai precise metode de determinare a acestor caracteristici.

Deoarece producţia de lemn se realizează în cea mai mare parte în arboret, creşterea şi forma arborilor poartă puternic amprenta relaţiilor biocenotice existente între elementele componente ale arboretului, cât şi a ansamblului de raporturi dintre arboret şi condiţiile staţionale, aşa încât forma secţiunii transversale a trunchiului arborilor se apropie mai mult sau mai puţin de forma unui cerc, elipsă sau între cerc şi parabolă.

După cum rezultă din tabelul centralizator toate celelalte metode de calcul prezintă abateri mai mult sau mai puţin importante faţă de valoarea obţinută prin descompunerea in figuri geometrice elementare.

Folosind formula cercului prin măsurarea unui singur diametru pe mai multe direcţii (N-S, E-V, NE-SV, NV-SE) s-au obţinut valori cu abateri relativ mari/mici faţă de procedeul de referinţă, valorile extreme ale acestora fiind %, respectiv %, datorită formei rondelei ce se abate de la forma unui cerc.

Cea mai apropiată valoare de cea reală este cea obţinută prin procedeul care prezintă o abatere foarte mică de %.

Metoda utilizată în practică prin măsurarea a două diametre perpendiculare (nu) oferă rezultate (ne)satisfăcătoare în cazul de faţă ( %) şi este dificil/uşor de aplicat.

Aceste rezultate demonstrează că suprafaţa transversală a unui arbore deşi se apropie de figuri geometrice cunoscute prezintă anumite deviaţii datorate condiţiilor de creştere, calculul acesteia necesitând formule mai complexe decât cele utilizate în prezenta lucrare.