Determinarea Compozitiei Chimice a Nutreturilor

Imagine preview
(8/10 din 3 voturi)

Acest laborator prezinta Determinarea Compozitiei Chimice a Nutreturilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Profesor: Daniel Simeanu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. Dupa concentratia in substante nutritive:

• concentrate (toate semintele si boabele si tot ce se obtine din ele)

• de volum - fibroase (fanuri)

- grosiere (celulozice)

- suculente (masa verde, sfecla furajera)

2. Dupa concentratia in apa:

• uscate

• suculente

• apoase

3. Dupa origine:

• vegetala

• animala

• minerala

• de sinteza.

NUTRETUL E FORMAT DIN:

I. (U) umiditate

II. (SU) substanta uscata care cuprinde:

• partea minerala

- cenusa bruta (CenB)

- macroelemente minerale

- microelemente minerale

• partea organica (SO) sau substanta organica

- protide (PB)

- lipide (GB)

- glucide – celuloza bruta (CB)

– substante extractive neazotate (SEN) (ex: amidonul)

DETERMINAREA SUBSTANTEI USCATE (SU)

Principiul metodei– consta in uscarea unei probe de nutret la 105oC.

Mod de lucru:

Intr-o fiola cu capac se vor introduce 2-3g nutret astfel incat inchiderea capacului sa se faca usor, dupa care, fiola deschisa se va introduce in etuva la temperature de 105oC in vederea uscarii. Dupa 2-3 ore, fiola va fi acoperita cu capacul, va fi scoasa din etuva, va fi racita si apoi cantarita.

Formula de calcul :

SU% =

a – greutatea probei inainte de uscare

b – greutatea probei uscate

DETERMINAREA CENUSII BRUTE (CenB)

Cenusa bruta – reprezinta totalitatea elementelor minerale dintr-un nutret, precum si impuritatile de natura minerala ce se pot regasi pe nutret.

Principiul metodei – consta in calcinarea unei probe de nutret la 550oC pana cand va rezulta o cenusa de culoare alba.

Mod de lucru

Intr-un creuzet se vor introduce aproximativ 2g proba, dupa care creuzetul cu proba se va introduce sub nisa in vederea carbonizarii. Carbonizarea se va face pana cand fumul rezultat va fi de culoare albicioasa. In continuare creuzetul cu proba carbonizata se va introduce in cuptorul de calcinare la 550oC, chiar si peste, in vederea arderii complete a substantei organice din proba. Dupa aprox. 4-5 ore, creuzetul cu proba se va raci si va fi examinat. In situatia in care in masa cenusii se mai regasesc puncte negre, inseamna ca nu s-a facut o calcinare completa, motiv pentru care se vor prelinge cateva picaturi de apa distilata pe peretii creuzetului si se va omogeniza continutul acestuia. Creuzetul se va reintroduce in cuptorul de calcinare pentru a se completiza procesul de eliminare a substantei organice.

CenB% =

CenB – cenusa bruta,

C – masa cenusii (g),

m – masa probei initiale (g).

DETERMINAREA GRASIMII BRUTE (GB)

Grasimea bruta – reprezinta totalitatea lipidelor simple sau complexe dintr-un nutret.

Principiul metodei – consta in extragerea in flux continuu a lipidelor din proba cu ajutorul unui solvent organic. Metoda se numeste SOXHLET.

Mod de lucru

Metoda SOXHLET are 2 variante:

• Directa – intr-un extractor se introduce o singura proba,

• Indirecta – intr-un extractor se introduc mai multe probe.

Intr-un pliculet de hartie de filtru se vor introduce 1-3g proba, dupa care acesta se va introduce in extractorul aparatului SOXHLET. Peste proba/probe se va turna eter de petrol pana cand nivelul acestuia atinge zona de sifonare. Dupa sifonarea completa a solventului, in balonul de fierbere se va mai introduce aproximativ 50% din volumul precedent, solvent in extractor. Dupa toate aceste operatiuni, la capatul superior al refrigerentului vom pune un dop de vata si ne vom asigura ca prin refrigerent avem un circuit de apa corespunzator. Prin incalzirea balonului, pana la fierbere vor rezulta vapori de eter, vapori ce vor condensa in extractor, datorita prezentei refrigerentului. In condensare se va ajunge la cresterea nivelului solventului in extractor pana la sifonarea acestuia in balon. Incalzirea balonului va continua aproximativ 8 ore, timp in care solventul va fi circulat prin extractor, implicit prin proba/probe de aproximativ 80-100 de ori. Cu fiecare sifonare, proba/probele vor fi spalate de lipide. Acesta ajungand impreuna cu solventul in balon. La final, in cazul metodei indirecte, dupa ultima sifonare, pliculetele cu proba se vor scoate pe o placa Petri si se vor zvanta sub nisa sau chiar pe pervaz, dupa care acestea vor fi uscate la etuva si in final, prin diferenta (masa probei initiale – masa probei dupa extragere) vom afla masa grasimii probei. In cazul metodei directe va trebui sa cunoastem la inceput greutatea balonului gol si uscat, deoarece dupa ultima sifonare, aparatul se desface, iar balonul se va incalzi in continuare, permitand evaporarea solventului si aderarea lipidelor la peretii balonului. Pentru a stabili cantitatea de grasime din acea proba se va cantari balonul cu grasimi, iar prin diferenta se stabileste ceea ce ne-am propus.

Fisiere in arhiva (1):

  • Determinarea Compozitiei Chimice a Nutreturilor.doc

Alte informatii

in respectivul document sunt scrise de mine toate laboratoarele disciplinei "alimentatia animalelor 1" ce au fost predate la facultatea de zootehnie, iasi