Lucrari Practice Fitopatologie

Laborator
8.4/10 (14 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 84 în total
Cuvinte : 17573
Mărime: 7.88MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ing. Conf. Contoman Maria

Extras din document

Lucrarea nr. 1

NOTIUNI GENERALE DESPRE BOLILE PLANTELOR

Orice tulburare care apare în structura si functiile unui organism, sub influenta unui agent patogen sau de alta natura, urmata de modificari biochimice, fiziologice, citologice, histologice, anatomice si morfologice, poarta denumirea de boala. La plantele de cultura, notiunea de boala are un sens practic, economic, determionat de procesul patologic care se concretizeaza în scaderea cantitativa si deprecierea calitativa a productiei.

Trecerea unei plante de la starea normala la cea patologica este greu de stabilit cu precizie, deoarece la început simptomele sunt imperceptibile dar mai târziu acestea se accentueaza inducând schimbari evidente ce caracterizeaza starea de boala. Pentru diagnosticarea cu precizie a unei boli este necesara cunoasterea detaliata a simptomelor, care reprezinta principalul criteriu macroscopic si care îmbraca diferite forme în evolutia bolii în timp.

Totalitatea modificarilor vizibile survenite în procesul de patogeneza, alcatuiesc tabloul simptomatologic al bolii.

Evolutia procesului patologic trebuit privita în contextul interactiunii dintre planta gazde - agentul patogen - factorii externi. În trecut bolile plantelor erau clasificate numai dupa simptomele pe care le provocau, fiind denumite: patari, vestejiri, fainari, rugini, arsuri, putregaiuri etc.

Dupa etiologie (cauza bolii) bolile sunt grupate în boli neinfectioase (fiziologice) si boli infectioase (parazitare).

Bolile neinfectioase se datoresc actiunii nefavorabile a factorilor de mediu (edafici, climatici) sau tehnologiei de cultura necorespunzatoare.

Bolile infectioase sunt provocate de agenti fitopatogeni.

Bolile infectioase se clasifica dupa mai multe criterii si anume:

a) dupa natura agentului ficopatogen:

- viroze - boli produse de virusuri

-micoplasmoze - boli produse de microorganisme de tip Mycoplasma

-bacterioze- boli produse de bacterii

-micoze- boli produse de ciuperci

antofitoze- boli produse de antofite semiparazite si holoparazite;

b) dupa evolutia si durata procesului patologic, exista:

-boli acute(ritm de dezvoltare rapid);

-boli cronice(ritm de dezvoltare lent);

c)dupa caracterul infectiei se deosebesc:

-boli localizate(majoritatea)

-boli generalizate(viroze, micoplasmoze,traheobacterioze,traheomicoze);

d)dupa aria de raspândire, deosebim:

-boli epidemice sau epifitii(se raspândesc cu viteza mare, ocupa suprafete întinse, provoaca adevarate invazii însa apar periodic);

-boli endemice sau endemii, sunt cantonate într-o anumita regiune,se manifesta an de an cu o intensitate variabila).

Determinarea cu exactitate a unui agent patogen presupune pe lânga cunoasterea simptomelor tipice bolii si examinarea microscopica a acestuia.

1.1 Modificari anatomo-morfologice induse de agentii fitopatogeni în procesul de patogeneza

tulburarile fiziologice si citologice ce au loc în plantele bolnave, duc prin acumularea lor treptata la aparitia unor modificari morfologice evidente, modificari care constituie principalele elemente ale descrierii unei boli. Simptomele prin care se manifesta bolile plantelor pot fi grupate astfel:

a) Patarea este cel mai frecvent simptom fiind întâlnit la viroze, micoplasmoze, bacterioze, si mai ales la micoze. Petele care apar, pot fi albicioase, galbene, rosiatice, brune, negre, au forme si marimi diferite, apar în majoritatea cazurilor pe frunze dar se întâlnesc si pe fructe sau ramuri.

Pe frunzele de mar atacate de Mycosphaerela sentina apar pate albe (fig. 1).

Fig. 1 Patarea alba a frunzelor de par produsa de Mycosphaerela sentina

Petele galbene sunt provocate de fenomenul de manare fiind întâlnite la plantele atacate de ciuperci din familia Peronosporaceae care produc mane, de virusuri si micoplasme. Petele pot fi localizate (petele untdelemnii de la frunzele de vita-de-vie atacate de Plasmopara viticola) sau pot fi extinse pe întreaga suprafata a frunzei, ca la majoritatea virozelor. La multe boli virotice, petele

Preview document

Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 1
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 2
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 3
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 4
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 5
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 6
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 7
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 8
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 9
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 10
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 11
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 12
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 13
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 14
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 15
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 16
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 17
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 18
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 19
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 20
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 21
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 22
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 23
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 24
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 25
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 26
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 27
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 28
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 29
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 30
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 31
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 32
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 33
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 34
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 35
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 36
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 37
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 38
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 39
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 40
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 41
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 42
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 43
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 44
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 45
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 46
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 47
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 48
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 49
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 50
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 51
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 52
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 53
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 54
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 55
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 56
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 57
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 58
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 59
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 60
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 61
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 62
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 63
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 64
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 65
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 66
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 67
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 68
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 69
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 70
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 71
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 72
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 73
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 74
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 75
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 76
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 77
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 78
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 79
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 80
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 81
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 82
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 83
Lucrari Practice Fitopatologie - Pagina 84

Conținut arhivă zip

  • Lucrari Practice Fitopatologie.pdf

Alții au mai descărcat și

Tehnologia de Cultivare a Orzului de Toamna in Conditiile Ecologice de la SC Zooprod SA Husi

IMPORTANŢA ŞI RĂSPÂNDIREA ORZULUI ÎN LUME ŞI ROMÂNIA Deşi mulţi îl considera o cereala autohtonă, cultivată de mii de ani în Carpaţi, orzul...

Reguli de aur in cultura porumbului

Porumbul (Zea mays L.) este una din principalele cereale ale lumii, ocupând locul trei ca suprafaţă cultivată după orez şi grâu. Această plantă are...

Proiect de Execuție a Lucrărilor de Împădurire

Tema proiectului Să se întocmească proiectul de execuţie a lucrărilor de împădurire-reîmpădurire a unor suprafeţe din cuprinsul U.P. IV Horezu,...

Tehnologia Culturii Intensive și Superintensive a Mărului

INTRODUCERE Pomologia este stiinta care studiaza particularitatile morfologice, biologice, ecologice si tehnologice ale speciilor si soiurilor de...

Combaterea Bolilor și Dăunătorilor Plantelor de Cultură

Memoriu justificativ Obţinerea unor recolte de calitate superioară în condiţiile unor costuri cât mai reduse nu poate fi realizată decât prin...

Dăunătorii Plantelor Cultivate

ARGUMENT Importanţa cunoaşterii dăunătorilor plantelor de câmp o constituie apărarea sănătaţii plantelor împotriva acestora, în scopul combaterii...

Sistematica Daunatorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul...

Infiintarea Unei Culturi de Vita de Vie

Introducere Obiectivul acetui proiect este infiintarea unei plantatii de vita de vie in localitatea Blandiana, judetul Alba Iulia Vita de vie...

Ai nevoie de altceva?