Microbiologie generală

Laborator
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 21 în total
Cuvinte : 5507
Mărime: 43.28KB (arhivat)
Publicat de: Valter-Bebe Voinea
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mirela Burcea
Facultatea de Biotehnologii

Extras din laborator

Autoclavul-sterilizarea umeda,

Etuva-sterilizare uscata.

Incubatorul termostat,

Plita electrica-agitator,

Autoclavul inox clasic,

Autoclavul portabil,

Becul de gaz,

Anse calibrate de unica folosinta,

Pipete Pasteur de unica folosinta calibrate,

Balonul Kitasato prevazut cu tub de cauciuc,

Balanta analitica,

Microcentrifuga,

Sisteme de filtrare prin membrane,

Baie pentru topirea mediilor de cultura,

Sistem de transport al culturilor de anaerobi,

Hota in flux laminar,

Aparatul pentru obtinerea apei distillate,

Sistem destinat prepararii si repartizarii automate a mediilor de cultura,

Bai pentru dezinfectie cu ultrasunete,

Pipete automate,

Ph-metrul portabil,

Cutii Petri si un coloni counter electronic.

Metode de microscopie folosite in microbiologie:

Principiul de functionare al microscopului are la baza fenomenul de refractie a razelor luminoase la trecerea printr-un sistem de lentile ce constituie de fapt partea optica a acestuia.

La trecerea unei raze de lumina dintr-un mediu in altul, aceasta este refractata, adica este deviata la limita dintre acestea.

Indicele de refractie masoara de cate ori o substanta incetineste viteza luminii.Directia si unghiul de deviere sunt determinate prin intemediul indicilor de refractie ale celor doua medii ce formeaza interfete.

Lentilele sunt instrumente optice facute in mod obisnuit din sticla,marginite de doua suprafete curbe(convexe au concave)sau o suprafata curba si una plana.

Puterea unei lentile depinde de distanta focala(distanta dintre axa longitudinala a lentilei si centrul focal).O lentila cu distanta focala mica are capacitate mai mare de marire asupra obiectului decat o lentila cu distanta focala mai mare.

Omul nu-si poate acomoda privirea la o distanta mai mica de 25 cm.Aceasta limita se poate depasi doar utilizand o lupa sau un microscop si apropiind foarte mult aceste instrumente de obiectul de examinat.

Puterea de rezolutie:

Numarul de detalii structurale si precizia cu care pot fi evidentiate acestea la microscop, depend de puterea de rezolutie.Ea reprezinta capacitatea unui sistem optic de a separa sau distinge imaginile a doua puncte adiacente.(cea mai mica distanta la care doua particule sau linii separate pot fi vazute individualizat,formand imagini distincte pentru ochi).

D=0,5λ/nsinθ

Puterea de rezolutie este raportul dintre lungimea de unda a razelor luminoase folosite si constanta cae reprezinta apertura numerica a obiectului folosit.Atunci cand d se micsoreaza ,rezolutia creste si detaliile mai fine pot fi destinse pe esantion.Lungimea de unda trebuie sa fie mai scurta decat distanta dintre 2 obiecte,daca nu, ele nu se pot distinge unul de altul.Rezolutia maxima se obtine cu o lumina avand o lungime de unda mai scurta, 450-500 nm(in zona albastra a spectrului vizibil).

Apertura numerica(nsinteta)

Unghiul teta este ½ din unghiul conului de lumina ce intra in obiectiv.Lumina ce trece prin microorganismul din preparat,dupa traversarea condensatorului,are forma unui con.Cand conul are un unghi stramt si se concentreaza intr-un punct,el nu se disperseaza mult dupa trecerea prin lama si in consecinta, nu separa corespunzator imaginile obiectelor foarte apropiate unele de altele.Rezolutia este slaba.Atunci cand conul de lumina are un unghi foarte larg(obtuz) si se disperseaza rapid dupa trecerea prin esantion, obiectele foarte apropiate unele de altele apar bine separate intre ele.Rezolutia este buna.

Indicele de refractie al aerului este 1,0.Din moment ce sin teta nu poate fi mai mare de 1.0,(teta maxim =90 grade.,deci sin 90 grade=1.),nici o lentila utilizata in aer nu poate avea o aperture mai mare de 1,0.

Singura cale de a mari apertura numerica peste 1,0 si deci, de a atinge o mai una rezolutie, este de a mari indicele de refractie folosind ulei de imersie.(un lichid uleios cu acelasi indice de refractie cu al sticlei.)

Puterea de rezolutie teoretica maxima a unui microscop cu un obiectiv de imersie (aperture numerica de 1.25)si in lumina albastra-verde,este de aproximativ 0,2μm

D=(0,5)(530nm)/1,25=212nm=0,2μm.

Microscopul fotonic

1)Stativul,piciorul sau corpul microscopului.

2)Platina sau masa microscopului

-calareti,

-bare metalicegradate cu vernier,

-suruburi pentru stabilirea pozitiei.

3)Tubul microscpului:

-corpul tubului-mentine fixe doua combinatii de lentile bine centrate pe axul lor comun,

-tub mobil-se misca pe o cremaliera(bara zimtata) prin intermediul a doua butoane:unul mai mare care da o miscare mai ampla si mai rapida tubului(viza macrometrica)si unul mai mic care asigura clarificarea imaginii miscand tubul incet si cu o amplitudine mica.(viza micrometrica)

4)Ocularele:

-negative(Huygens) la care imaginea se formeaza intre doua lentile plan convexe

-pozitive(Ramsden) la care imaginea se formeaza in fata celor doua lentile tot convexe,dar cu convexitatea indreptata in afara,

-compensatoare:care inlatura neajunsul celorlalte de a avea imaginea cu un contur colorat si cu o concentrare a culorii mai mult spre centru,

-speciale:

Micrometrice-prevazute cu o scara micrometrica sau cu un reticul util la masuratori

De demonstratie-permit observarea preparatului de catre doi observatori

De comparatie-permit compararea imaginilor date de 2 microscoape alaturate

Spectroscopice-cu putere de rezolutie foarte slaba pentru a permite o analiza precisa a benzilor de absorbtie a imaginii

Fotometrice(fotoelectrice)permit masurarea stralucirii imaginii din microscop in scopuri fotografice.

5)Revolverul

6)Obiectivele:

-obiective acromatice-asigura corectia aberatiilor de sfericitate

-obiective apocromatice-asigura corectia aberatiilor cromatice

-Obiective uscate(8x,10x,20x,40x)

-Obiective cu imersie(60x,90x,100x)

7)Condensatorul

8)Filtrele:

Fotografierea ciupercilor de culoare inchisa se face cu lumina portocalie.

Obiective apocromatice-filtre albastre

Obiective acromatice-filtre verzi.

Preview document

Microbiologie generală - Pagina 1
Microbiologie generală - Pagina 2
Microbiologie generală - Pagina 3
Microbiologie generală - Pagina 4
Microbiologie generală - Pagina 5
Microbiologie generală - Pagina 6
Microbiologie generală - Pagina 7
Microbiologie generală - Pagina 8
Microbiologie generală - Pagina 9
Microbiologie generală - Pagina 10
Microbiologie generală - Pagina 11
Microbiologie generală - Pagina 12
Microbiologie generală - Pagina 13
Microbiologie generală - Pagina 14
Microbiologie generală - Pagina 15
Microbiologie generală - Pagina 16
Microbiologie generală - Pagina 17
Microbiologie generală - Pagina 18
Microbiologie generală - Pagina 19
Microbiologie generală - Pagina 20
Microbiologie generală - Pagina 21

Conținut arhivă zip

  • microb test 1 sem 1.doc
  • microb test 1 sem 2.doc
  • microb test 2 sem 1.doc

Alții au mai descărcat și

Laptele și Produsele Lactate

1.1. Compoziţtia chimică a laptelui Se impune să definim laptele, nutrient de bază şi indispensabil unei alimentaţii echilibrate. Din punct de...

Cultura plantelor medicinale

Grupa Radix - plantele medicinale de la care se utilizeazǎ rǎdǎcina Nalba mare / nalba albǎ (Althaea officinalis) Brusture / lipan (Arctium...

Cultura plantelor medicinale 2

2.1. Recoltarea Indiferent de organul care se recolteazǎ, este recomandat ca moment optim pentru recoltare vremea uscatǎ, cu soare, exceptând...

Cultura plantelor medicinale 3

Generalitati: Pentru utilizarea plantelor medicinale ca atare (preparate de uz intern sau extern) sau ca extracte în vederea obţinerii de...

Cultura plantelor medicinale 4

1. Althaea officinalis L. Nalba mare / nalba albǎ 2. Angelica archangelica L. Angelica 3. Arctium lappa L. Brusture / lipan 4. Atropa belladonna...

Cultura plantelor medicinale 5

Aloe arborescens L. Aloe Convallaria majalis L. Lǎcrǎmioare, Mǎrgǎritǎrel Cynara scolymus L. Anghinare Digitalis lanata Ehrh Degeţel lânos...

Smântâna

Smantana Smântânirea laptelui. Separatoare pentru smântână. Smantana este o emulsie de grasimi in plasma.Continutul de grasime variaza intre 20%...

Te-ar putea interesa și

Studiu Statistic al Oportunității Introducerii pe Piață a Laptelui Proaspăt de Consum Îmbuteliat în Recipiente de Sticlă

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1 Justificarea temei Trăim într-o lume care se schimba în fiecare zi. De aceea trebuie sa ne adaptam mereu noilor...

Tehnologia prelucrării conservelor

CAP. I. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A CONSERVELOR DIN CARNE Conservele din carne sunt produse obtinute prin sterilizarea carnii cu ajutorul caldurii...

Depoluarea Solului Contaminat cu Produse Petroliere

NOTIUNI INTRODUCTIVE Solul este un factor de mediu special, situat intre litosfera si atmosfera, in care se desfasoara numeroase cicluri...

Posibilități de degradare a produselor de tip catering în timpul circuitului lor logistic la SC McDonald's SRL Timișoara

1. INTRODUCERE Gastronomia rămâne în mod cert una din plăcerile principale ale oamenilor de azi, dar timpul şi mijloacele care se consacră mesei...

Raport de cercetare sol zona rafinărie Petrotel-Lukoil Ploiești

1.Introducere Solul este definit ca fiind stratul afânat,moale şi friabil, care se găseşte la suprafaţa scoarţei terestre şi care,împreună cu...

Recapitulare Microbiologie Generală

1. Enumerați criteriile pe baza cărora un microorganism poate fi considerat agentul etiologic al unei boli (Postulatele lui Koch); R: Conform...

Microbiologie generală

Ultrastructura celulei de drojdie Peretele cel - este de nat polizaharidica fiind alc din 2 sau 3 straturi. Stratul ext e rugos si alc din...

Ai nevoie de altceva?