Studiul proprietăților fizice ale solului

STUDIUL PROPRIETATILOR FIZICE ALE SOLULUI

1.1. PROFILUL SOLULUI

Stratul extern al litosferei afanate, aflat sub incidenta biosferei si atmosferei si avand insusirea de fertilitate, se numeste sol.

In sectiune, de la suprafata pana la roca mama, se observa straturi succesive cu proprietati distincte, numite orizonturi genetice. Acestea s-au format in timpul pedogenezei, datorita fenomenelor de iluviere si eluviere, capatand insusiri fizice, chimice si biologice, diferentiate cu conditiile care au determinat procesul de solificare.

Succesiunea lor pe verticala formeaza profilul solului.

Solurile existente in natura se deosebesc dupa profil (tipul de orizonturi si succesiunea lor), astfel incat, o prima etapa in studiul solului o reprezinta executia unui profil – o sapatura de la suprafata pana la roca mama din care s-a format solul. Groapa de profil are latimi de 80-100 cm si adancimi de 100 – 250 cm, functie de adancimea profilului; pentru reducerea volumului de lucru sapatura se executa in trepte, cei 3 pereti drepti servind la recoltarea probelor, masuratori in vederea delimitarii orizonturilor, observarea unor aspecte morfologice.

[ { Orizonturile care alcatuiesc profilul de sol sunt prezentate in curs }]

1.2. ALCATUIREA SOLULUI

Solul prezinta cele trei faze din natura:

- solida

- lichida

- gazoaza

Faza solida, ce reprezinta aproximativ 50% din volum, este alcatuita dintr-o parte minerala (aprox. 45%) si una organica (aprox. 5%).

Celelalte doua faze (lichida – apa sau solutia solului si gazoasa – aerul din sol) isi disputa restul de 50% din volumul solului, avand tendinta de a se exclude reciproc.

Partea minerala a solului – textura.

Se prezinta sub forma de particule cu diferite dimensiuni, grupate dupa diametru, ca in tabelul 1.1.

Clasificarea fractiunilor solide

Denumirea fractiunilor Diametrul (mm) Gruparea fractiunilor

Bolovani

Pietre

Pietris 200

200 -20

20 - 2 Scheletul solului

Nisip grosier

Nisip fin

Praf (mal)

Argila necoloidala 2 – 0,2

0,2 – 0,05

0,05 – 0,002

< 0,002 Material fin (particule elementare)

Argila coloidala < 0,001

Proportia diferitelor particule in alcatuirea fazei solide, exprima gradul de dispersie al solului si poarta denumirea de textura.

Caracteristicile componentelor principale: argila, nisip, praf – imprima solului diferite proprietati.

Argila: este un material fin, albicios sau cenusiu, moale la pipait, greu permeabil, prin umezire gonfleaza ( se umfla), devine plastica si degaja un miros specific de pamant ud.

Nisipul: este un material grosier, aspru, colturos, de culoare galbuie deschisa, foarte permeabil, necoeziv.

Praful: prezinta insusiri intermediare intre argila si nisip.

1.3. RECOLTAREA PROBELOR DE SOL PENTRU ANALIZA:

Toate studiile privind solul, indiferent de destinatia lor, se efectueaza pe teren, dar mai ales in laborator pe probe sau monstre, recoltate de pe suprafata supusa analizei astfel incat ele sa oglindeasca cat mai fidel realitatea, sa fie deci, reprezentative. Se impune acest lucru cu atat mai mult cu cat rezultatele obtinute prin analize sunt, de obicei, extrapolate pentru suprafete mari cu acelasi sol.

Natura probelor:

Functie de caracterul cercetarii si de precizia impusa acesteia, pentru studii se pot folosi:

- probe individuale (ceea ce se recolteaza o singura data cu o unealta);

- probe medii (rezultate din amestecarea unui numar mai mare de probe individuale).

Probele de sol pot fi recoltate:

- in asezare naturala (cand cu prilejul recoltarii, nu se deranjeaza stratificarea si structura-porozitatea solului);