Anatomia capului și a gâtului

Derivatele arcului I branhial: muşchii masticatori, nervul trigemen

MUŞCHII MASTICATORI

Sunt muşchii care acţionează asupra mandibulei realizând masticaţia.Se împart în:

A. Muşchi ridicători ai mandibulei:

1) Muşchiul temporal

2) Muşchiul maseter

3) Muşchiul pterigoidian intern.

B. Muşchi coborâtori ai mandibulei:

1) Burta anterioară a digastricului.

2) Muşchiul milo-hiodian

3) Muşchiul genio-hiodian

4) Muşchiul pielos al gâtului

C. Muşchi retropulsori ai mandibulei - sunt muşchiul digastric (burta posterioară) şi muşchiul temporal (fasciculele posterioare).

D. Muşchi proiectori înainte a mandibulei - sunt muşchii pterigoidieni externi când se contractă simultan

E. Muşchi diductori ai mandibulei - sunt muşchii pterigoidieni externi când se contractă de o singură parte

NERVUL TRIGEMEN

Este cel mai voluminos dintre nervii cranieni. Este un nerv mixt.

Originea reală a fibrelor motorii se găseşte în doi nuclei: unul principal care se găseşte în calota protiberanţială şi unul accesor în mezencefal.

Originea reală a fibrelor senzitive se găseşte în ganglionul lui Gasser, de pe traiectul nervului. Celulele din acest ganglion au două prelungiri: una periferică care recepţionează impulsurile exteroceptive şi una centrală care va intra în nucleul gelatinos al lui Rolando (din bulb şi punte).

Originea aparentă se află pe faţa anterioară a punţii, la limita dintre aceasta şi faţa laterală. Nervul este format din două rădăcini: una externă, voluminoasă (rădăcina senzitivă) şi una internă, subţire (rădăcina motorie). Nervul se îndreaptă apoi înainte până atinge marginea superioară a stâncii temporalului, apoi se lăţeşte luând formă de evantai şi se termină în concavitatea ganglionului lui Gasser.

Ganglionul lui Gasser este cel mai voluminos ganglion cerebro-spinal, are o formă semilunară. El se găseşte în foseta gasseriană, într-o lojă fibroasă formată de o dedublare a durei-mater numită cavum Meckel.

În cursul traiectului său, nervul trigemen nu dă nici un ram colateral, el dă trei ramuri terminale:

- nervul oftalmic al lui Willis

- nervul maxilar superior (nervul maxilar)

- nervul maxilar superior (nervul mandibular)

NERVUL OFTALMIC

Se desprinde din partea cea mai internă a ganglionului lui Gasser, angajându-se prin tunelul intern al cavumului Meckel. Se angajează apoi în peretele extern al sinusului cavernos. În cursul traiectului său, nervul oftalmic dă naştere la un singur ram colateral, nervul recurent al lui Arnold. Ajuns cu puţin înaintea fantei sfenoidale, nervul oftalmic se împarte în trei ramuri terminale:

1.Nervul nazal pătrunde prin orbită prin fanta sfenoidală (prin inelul lui Zinn). În orbită merge pe peretele intern al orbitei. Ajuns la nivelul găurii etmoidale anterioare se termină împărţindu-se în două ramuri terminale:nervul nazal intern şi nervul nazal extern. În cursul traiectului său, nervul nazal dă trei ramuri colaterale:

- rădăcina lungă senzitivă a ganglionului oftalmic care se termină în ganglionul oftalmic.

- nervii ciliari lungi pătrund în globul ocular în jurul nervului optic.

- nervul sfeno-etmoidal al lui Luschka merge la sinusul sfenoidal şi celulele etmoidale posterioare.

2. Nervul frontal pătrunde în orbită în afara inelului lui Zinn şi merge pe peretele superior al orbitei. Este cel mai gros ram terminal al oftalmicului. Îndărătul rebordului orbitar se împarte în două ramuri terminale:

-Nervul frontal extern sau nervul supraorbitar iese din orbită prin şanţul supraorbitar şi se împarte în trei categorii de ramuri:

-ascendente, frontale

- descendente, palpebrale

- osteo-periostice pentru osul frontal.

-Nervul frontal intern este mai subţire, iese din orbită înăuntrul precedentului şi se împarte în :

- ramuri frontale şi

- ramuri palpebrale

3. Nervul lacrimal (cel mai subţire ram) intră în orbită prin inelul lui Zinn. Merge pe peretele extern al orbitei şi se termină în vecinătatea glandei lacrimale unde dă :

- filete palpebrale pentru partea externă a pleoapei superioare şi

- filete lacrimale pentru glanda lacrimală.

Nervul lacrimal are o anastomoză cu ramul orbitar al maxilarului superior care formează arcada orbito-lacrimală prin care vin filete secretorii pentru glanda lacrimală.

NERVUL MAXILAR

Reprezintă ramura mijlocie a trigemenului, fiind un ram în întregime senzitiv. Iese din craniu prin marea gaură rotundă. Ajunge în fosa pterigomaxilară, pe care o traversează, după care se angajează prin fanta sfeno-maxilară (fisura orbitară inferioară) şi ajunge în şanţul şi apoi canalul suborbitar. După ce străbate acest canal iese prin gaura suborbitară, luând numele de nerv suborbitar (ramul terminal al maxilarului). La nivelul găurii suborbitare nervul împreună cu ramurile terminale ale arterei suborbitare formează buchetul suborbitar. Din acest buchet se desprind :

- ramuri ascendente, palpebrale

- ramuri descendente, jugo-labiale

- ramuri interne, nazale .

Nervul maxilar superior dă naştere la cinci ramuri colaterale. Numai nervul meningeal mijlociu ia naştere în porţiunea intracraniană, toate celelalte iau naştere în porţiunea pterigomaxilară.

1. Nervul meningeal mijlociu însoţeşte artera mijlocie şi inervează dura-mater din etajul mijlociu al craniului.

2. Nervul orbitar merge împreună cu nervul maxilar superior până pătrunde în orbită. Nervul orbitar dă două ramuri :

- un ram palpebral pentru pleoapa inferioară

- un ram temporo-malar care se împarte în două filete: unul temporal pentru pielea din regiunea temporală şi un ram malar pentru pielea pomeţilor obrajilor.

3. Nervul sfeno-palatin este cel mai important ram colateral. După ce schimbă câteva filete cu ganglionul sfeno-palatin al lui Meckel el dă mai multe ramuri colaterale:

- nervii nazali superiori trec împreună cu artera sfeno-palatină prin canalul sfeno-palatin şi se distribuie mucoasei pituitare de la nivelul cornetului nazal superior şi mijlociu.

- nervul nazo-palatin sau sfeno-palatin intern coboară pe septul nazal şi străbate canalul palatin anterior, el inervând septul nazal şi mucoasa din partea anterioară a bolţii palatine.

- nervii palatini sunt în număr de trei:

- nervul palatin anterior trece prin conductul palatin posterior şi se distribuie bolţii palatine

- nervul palatin mijlociu merge prin conductul palatin accesor şi se distribuie la porţiunea posterioară a bolţii palatine

- nervul palatin posterior trece prin conductul palatin accesor şi dă un ram senzitiv pentru vălul palatin şi un ram motor pentru muşchii vălului palatin.

4. Nervii dentari posteriori coboară pe tuberozitatea maxilarului superior, pătrund în canalele săpate în acesta şi apoi se anastomozează formând un plex alveolar şi peridentar care va inerva molarii şi premolarii superiori.

5. Nervul dentar anterior se angajează într-un canal care străbate peretele anterior al sinusului maxilar şi se distribuie incisivilor superiori şi caninilor.

NERVUL MANDIBULAR