Modul sănătos de viață

Fiecare individ este protagonistul unui anumit stil de viaţă propriu şi constant, precum şi al unor subvariante proprii fiecărei etape de viaţă parcurse. Dacă la un copil nu se poate vorbi încă de un stil de viaţă propriu-zis, odată cu adolescenţa, cu procesul de cristalizare al personalităţii, începe să se contureze şi un stil de viaţă propriu, pe care tinereţea şi maturitatea îl vor desăvârşi. Iată de ce ne-am adresat în primul rând tinerilor, pentru că ei tocmai îşi conturează un stil de viaţă propriu lor şi le e mai uşor să accepte unele schimbări decât o persoană a cărei obiceiuri de viaţă sunt deja sedimentate.

Un vechi proverb – sintetizând înţelepciunea şi experienţa de viaţă a multor generaţii – aminteşte sobru, lapidar că „fiecare îmbătrâneşte aşa cum a trăit!”. (D. Ionel şi D. Ionel, 1982, pag. 81) Acest adevăr invită pe orice tânăr sau vârsnic la reflexie, la analiză, la autoevaluarea modului propriu de a trăi, a stilului de viaţă personal, la măsura în care fiecare posedă arta de a trăi sănătos. Cred că suntem cu toţii de acord că, în condiţiile vieţii postmoderne, confruntaţi la tot pasul cu factori de risc, a trăi sănătos este o artă.

În domeniul sănătăţii există legi sigure, neschimbătoare, care condiţionează sănătatea şi boala, fapte şi legi care sunt deasupra oricărei dispute, păreri sau preferinţe. Interesant este că multe din aceste date sunt foarte vechi, atât de vechi, încât se pare că au fost uitate de cei care intră în mileniul al treilea. Altele sunt prea noi, se pare, atât de noi, încât n-a fost timp să ajungă la urechile tuturor, nici măcar la urechile medicilor, atât de preocupaţi cu diagnosticul şi cu tratamentul bolnavilor, încât nu le prea mai rămâne timp pentru medicina preventivă. Iată de ce am îndrăznit să prezentăm aspectele uitate sau încă insuficient cunoscute, conştienţi că uneori acestea şochează, căci implică nu numai nişte informaţii, ci şi gusturile noastre, la care ţinem atât de mult.

John Knowles, fostul preşedinte al Fundaţiei Rockefeller, scria: „Peste 90% dintre noi se nasc sănătoşi şi devin bolnavi ca urmare a unor obiceiuri rele şi a condiţiilor din mediul înconjurător”. Iar Ken Cooper, de la Institutul Aerobic din Dallas, Texas, SUA, obişnuia să spună: „Nu murim din cauza bolilor, ci din cauza modului în care trăim.”. (E. Radulescu, 2007, pag. 31) Iată de ce este atât de important să adoptăm un stil de viaţă care să aibă în centru sănătatea.

Cât de ciudată poate fi concepţia unora despre stilul sănătos de viaţă reiese şi din declaraţia pe care a făcut-o, în iunie 2002, cântăreţul de muzică rock Udo Lindenberg, în vârstă de 55 de ani: „Când se întunecă, părăsesc din când în când apartamentul meu de la Hotelul Atlantic din Hamburg, pentru a alerga puţin. Nu mai fumez ţigări, ci doar trabuc. Din când în când, trebuie să-mi cinstesc gâtlejul de aur cu câte un pahar. Dar atunci beau până ce cad sub masă. Nu-mi plac jumătăţiile de măsură. Apoi, pentru câteva săptămâni nu mai beau deloc şi mă alimentez sănătos. Una peste alta am un stil de viaţă sănătos.” (E. Radulescu, 2007, pag. 31-32) Încă un motiv pentru care trebuie promovat stilul de viaţă sănătos, de fapt, informaţii corecte despre acest stil de viaţă, căci se pare că şi cei care declară că au cunoştinţe şi duc un stil de viaţă sănătos nu sunt întotdeauna bine informaţi.

Fiecare aspect al stilului de viaţă are consecinţe nu numai asupra noastră ci şi asupara urmaşilor noştri. Iată un exemplu (E. Radulescu, 2007, pag. 19, passim): „mamele care consumă alcool în timpul sarcinii dau naştere la copii cu sindrom alcoolic fetal, ce se caracterizează printr-o dezvoltare mai mică, atât în uter cât şi după naştere, au o alterare a funcţiilor cerebrale, cu hiperactivitate, neatenţie şi impulsivitate”. Încă un motiv pentru a adopta un stil de viaţă sănătos, căci ne va fi benefic nu doar nouă, ci şi urmaşilor noştri.Doar având sănătate ne vom putea bucura deplin de cei dragi ai noştri.

Majoritatea bolilor moderne sunt datorate stilului de viaţă. În fond, ele sunt boli ale belşugului: prea multă mâncare, prea multă băutură, prea mult fumat şi prea puţină mişcare. Iar medicii tratează simptomele! Oare nu ar fi timpul să tratăm şi cauzele? Cel puţin în ţările industriale, soluţia pentru majoritatea problemelor de sănătate nu depinde de medici, de progresul tehnic sau de caliatatea spitalelor. Azi, sănătatatea noastră e determinată, în mare măsură, de „alegerile stilulului de viaţă, de moştenirea noastră şi de mediul în care trăim”. (E. Radulescu, 2007, pag. 23)

Deoarece nu ne putem alege părinţii şi nici nu stă în puterile noastre să creăm un mediu înconjurător ideal, sănătatea populaţiei din zilele noastre depinde, în primul rând, de ceea ce suntem dispuşi să facem pentru noi înşine, în special în ceea ce priveşte hrana, băuturile, activitatea fizică şi faptul că fumăm sau nu fumăm. Fără a desconsidera realizările medicinei moderne, trebuie să ne obişnuim cu gândul că noi suntem răspunzători de sănătatea noastră şi că nimeni nu va face ceea ce putem şi ceea ce ţine de noi să facem.

În cele ce urmează îmi doresc să ne reamintim acele conduie de viaţă raţionale, să ne împrospătăm acele învăţăminte şi pratici ale modului de viaţă cumpătat, echilibrat, organizat, să vedem ce trebuie să adăugăm, ce trebuie să eliminăm, ce trebuie să continuăm să facem pentru a ajunge la un stil de viaţă sănătos.