Laboratoarele din domeniul Automatică - pagina 3 din 6
Studiul Regimurilor Tranzitorii în Sisteme Trifazate Sinusoidale cu Ajutorul Fazorilor Spațiali
2.1. Introducere În capitolul 1 s-a analizat sistemul trifazat sinusoidal cu ajutorlu fazorilor spaţiali, în regim stabilizat, adică având amplitudinea mărimilor constantă în timp. În regim tranzitoriu amplitudinea mărimilor sinusoidale nu este constantă, ci variează în timp. În acest capitol se tratează regimuri... citește mai departe
Compararea Fazorilor Spațiali cu Componente Simetrice ale Sistemelor Trifazate Sinusoidale Echilibrate și Dezechilibrate
1.1. Întroducere În acest capitol se studiează sistemele trifazate sinusoidale prin intermediul fazorilor spaţiali, atât în regim echilibrat, cât şi în regim dezechilibrat, făcând sinteza şi analiza fazorului cu ajutorul componentelor simetrice. Se prezintă structurile de modelare ale transformărilor specifice... citește mai departe
Caracteristicile statice ale mașinii de curent continuu cu excitație separată
5.1. Introducere În acest capitol se prezintă modelul matematic al motorului de curent continu (c.c.) în regim stabilizat care serveşte la ridicarea caracteristicilor statice şi a limitelor de încărcare la cuplu la curent constant şi cele la curent la cuplu constant. 5.2. Consideraţii teoretice Maşina de c.c.... citește mai departe
Identificarea Semnalelor
%criteriul aplatizarii function [Vmin]=Aplatizare(p,y) N=length(y); M=N; %for p=1:N %Se calculeaza r r=calc_r(p,y); % Se calculeaza R R=calculez_R(p,y); % Se calculeaza B B=zeros(p+1,p+1); for i=1:1:p+1 B(i,i)=1/(sqrt(M)*M^(i-1)); end theta_T=B*inv(B*R*B)*B*r'; % Se calculeaza V %V(p)=0; for n=1:N... citește mai departe
Mecatronica
1.Sa se reprezinte viteza a doua vehicule in functie de timpul t. %program 2 viteze t=0:5:25; ti=0:.1:25; v1=[0 4.8 9.6 15.2 22 29]; v1i=interp1(t,v1,ti,'cubic'); v2=[0 4.2 9.3 15.2 24 31]; plot(t,v1,'k:',t,v2,'k-.','linewidth',1.6); grid; xlabel('timp t[s]'); ylabel('viteza v[m/s]'); title('viteza a doua... citește mai departe
Laborator știința sistemelor
L1. INTRODUCERE ÎN MEDIUL DE PROGRAMARE MATLAB Obiectivele lucrării: - familiarizarea studenţilor cu mediul MATLAB şi programul Simulink; - însuşirea modalităţii de redactare a unui referat de laborator la disciplina “Ştiinţa sistemelor”. A. Consideraţii pregătitoare Mediul de programare MATLAB este destinat... citește mai departe
Circuite Elementare de Prelucrare a Impulsurilor
E = 5 V, C = 10 nF, R = 10 kΩ Circuitul RC cu R = 10 kΩ şi C = 10 nF este comandat în serie de un generator de semnale dreptunghiulare cu rezistenţă cât mai mică. Se măsoară tensiunea de pe rezistenţă (între borna 3 şi borna 1, de masă, cu borna 4 la masă şi cu intrarea la borna 2) şi tensiunea de pe capacitate... citește mai departe
Studiul Comportării la Transfer a unui Traductor de Debit Industrial și a unui Element de Execuție Pneumatic
1. Scopul lucrării Studiul comportării statice a unor echipamente industriale: traductor de debit, convertor electropneumatic şi element de execuţie pneumatic. 2. Consideraţii teoretice 2.1. Traductorul de debit industrial Traductorul de debit industrial este un element de automatizare având funcţia de a sesiza... citește mai departe
Studiul comportărilor dinamice ale unei rezistențe
1. Scopul lucrării Studiul comportării dinamice a unui element sensibil - termometru industrial cu rezistenţă electrică (termorezistenţă). 2. Consideraţii teoretice În cadrul unui sistem de reglare automată, elementele sensibile (ale dispozitivelor de automatizare) au rolul de a urmări variaţiile mărimii reglate.... citește mai departe
Studiul comportărilor dinamice
1. Scopul lucrării Studiul comportării dinamice a unui schimbător de căldură. 2. Consideraţii teoretice Comportarea dinamică a elementelor automatizate din industria chimică depinde de caracteristicile fizico-chimice ale procesului tehnologic, de regimul de funcţionare şi de particularităţile constructive ale... citește mai departe
Determinări Experimentale pe un Model Analogic Hidraulic
1. Scopul lucrării Identificarea tipului de element de reglare şi caracterizarea lui din punct de vedere dinamic prin intermediul ecuaţiei de răspuns la semnal treaptă. 2. Consideraţii teoretice Studiul comportării dinamice al elementelor de reglare pe baza variaţiei mărimii de intrare sub formă de semnal treaptă... citește mai departe
Exemple VLSM
Exemplul 1: Folosind o adresa de clasa C, 192.168.1.0, configurati routerul cu urmatoarele adrese de caz.Cel puţin 25 de gazde pe adresa, trebuie să fie disponibile în fiecare LAN, de asemenea,trebuie sa se conserve, numărul maxim de adrese pentru viitoarele cresteri. Pentru a suporta 25 gazde pe fiecare subreţea,... citește mai departe
Robotică
Robotul industrial IRB 1400 1. Caracteristici generale Robotul IRB 1400 este un robot industrial produs de firma ABB Robotics din Suedia. Prin caracteristicile sale poate fi utilizat, în funcţie de efectorul cu care este dotat, în diferite operaţii industriale, cum ar fi: manipulare (deservirea de maşini unelte,... citește mai departe
Sisteme de Operare
Linux este un sistem de operare cu divizare a timpului (time-sharing operating system) care prezintă următoarele atribute de baza: - are un sistem ierarhizat de fişiere; - asigură compatibilitatea între fişiere, dispozitive I/O şi mecanismele de comunicaţie între procese; - oferă posibilitatea de a iniţia procese... citește mai departe
Arhitecturi de Calculatoare
1. Obiectivele lucrării: Sistemele de calcul au avut, în ultimii ani, o evoluţie explozivă datorată în primul rând evoluţiei din domeniul electronicii şi tehnologiilor actuale. Cele mai răspândite calculatoare de pe piaţă se bazează pe procesoare produse de firma Intel. Din acest motiv pe parcursul acestei şedinţe,... citește mai departe
Exemple de Proiectare a Regulatoarelor Numerice
Problema 1 Fie un obiect reglat cu funcţia de transfer (1) Să se proiecteze un regulator numeric prin metoda alocării directe în domeniul timp care să asigure eroare staţionară nulă la intrare treaptă unitară, un suprareglaj şi un timp tranzitoriu tr=5s. Soluţie Aflăm mai întâi ecuaţia recursivă a părţii fixate... citește mai departe
Determinarea experimentală a convergenței lentilelor
1. Lentile. a. DEFINITIE • Lentila este un mediu optic marginit de doi dioptri (sferici sau combinatii de dioptri sferici si plani) Fig. 1: Elementele componente ale unei lentile convergente. Fig. 2: Reflexia si refractia unei lentile convergente. b. ELEMENTELE LENTILEI • Centrele de curbura ale... citește mai departe
Evaluarea Selectivității și Liniarității Receptorului Radio
1.Scopul lucrării 1.Însuşirea metodelor de evaluare a selectivităţii şi liniarităţii unui receptor. 2.Cunoaşterea valorilor uzuale a parametrilor cu ajutorul cărora evaluăm performanţele menţionate pentru un receptor radio profesional în diferite moduri de lucru. 3.Cunoaşterea schemei şi a aparaturii de măsură.... citește mai departe
Sisteme cu microprocesoare - îndrumar de laborator
LUCRAREA NR. 1 COMPONENTELE MEDIULUI INTEGRAT C++ BUILDER 1. Obiectivele lucrării: a) Însuşirea modului de utilizare a celor mai importante componente ale mediului integrat C++ BUILDER . b) Realizarea unui program simplu care utilizează componente de tip TButton, TEdit, Tlabel, RadioButton etc. 2.Aparatura si... citește mai departe
Teoria Sistemelor Automate
- Un exemplu de sistem îl constituie circuitul electric RLC din figura 1.2. Dacă tensiunea variabilă u1 este generată din exterior (având forma de variaţie în timp independentă de circuit) si dorim să cunoaştem modul de variaţie în timp a tensiunii uL de la bornele inductivităţii L, atunci circuitul RLC poate fi... citește mai departe
Nucleul Tempo - Kernel
Structura proceselor pe care le prelucrează Nucleul Tempo Nucleul multitasking Tempo fundamentează principiile ce stau la baza unui sistem de operare şi reprezintă un punct de plecare pentru dezvoltarea de aplicaţii multitasking şi în timp real pentru conducerea proceselor industriale. Un prim exemplu conţine un... citește mai departe
Validarea Modelelor Identificate cu Modelele de Tip 1
Este vorba de validarea modelelor identificate cu ajutorul metodelor de identificare recursive bazate pe albirea erorii de predicţie (MCMMPR, MCMMPE, MVMR, MEIMPE şi MCMMPG). Validarea unui model matematic determinat cu ajutorul uneia dintre metodele anterioare se referă la verificarea următoarelor condiţii: - dacă... citește mai departe
Programarea în limbaj de asamblare a microprocesoarelor
Lucrarea de laborator nr.1 Utilizarea macroasamblorului TASM şi a depanatorului TD Etapele dezvoltării unui program în limbajul de asamblare sunt următoarele: 1. Editarea 2. Asamblarea 3. Linkeditarea 4. Rularea şi eventuala depanare Programul în limbaj de asamblare este scris mai întâi cu un editor de text... citește mai departe
Modelul Matematic al Pendulului Invers
Pendulul invers este instabil în orice moment într-o singură direcţie, în afară de faptul când se aplică o forţă de reglare corespunzătoare. Aceasta se aplică la căruciorul de masă M. Pendul inversat este ataşat unui cărucior care este translatat de-a lungul axei OX cu ajutorul unui motor, astfel încât acesta să... citește mai departe
Sisteme cu Microprocesoare
L1. Microsistemul cu microprocesor 8085 EMAC Universal Trainer Obiective - Să cunoască resursele hardware ale microsistemului; - Să înţeleagă modul de lucru al monitorului rezident în memoria ROM; - Să înveţe să utilizeze facilităţile de operare locală ale microsistemului; - Să înveţe să folosească... citește mai departe