Extras din laborator
Reprezentarea in frecventa a unui semnal
∫
¥
-¥
S(t)¾¾F®S( f ) = s(t) × e- j 2pftdt
%plotspec(x,Te) traseaza grafic spectrul semnalului x
esantionat cu perioada Te
function plotspec(x,Te)
N=length(x);
t=Te*(1:N); %vectorul timp
f=((-1)*N/2:N/2-1)/(Te*N); %vectorul frecventa
fx=fft(x(1:N)); %transformata Fourier
%discreta rapida
fxs=fftshift(fx) ; %deplaseaza vectorul spectru
%cu mijlocul intervalului in
%origine
subplot(2,1,1)
plot(t,x)
xlabel(’secunde’) ;
ylabel(’amplitudine’);
subplot(2,1,2)
plot(f,abs(fxs))
xlabel(’frecventa’);
ylabel(’modul’);
Spectrul unui semnal dreptunghiular
f=10; %frecventa semnalului
%dreptunghilar
T=2; %intervalul de timp
Te=1/1000; %perioada de esantionare
t=Te:Te:T %timpul
x=sign(cos(2*pi*f*t)); %semnal dreptunghiular
plotspec(x,Te) %spectrul semnalului
Spectrul unui semnal zgomotos
%programul 1
T=1;
Te=1/10000;
x=randn(1,T/Te) ;
plotspec(x,Te)
Chestiuni de studiat
1. Folosind primul program pentru a observa relatia dintre descrierile semnalului in
timp si frecventa (se poate utiliza posibilitatea Matlabului de a face “zoom”)
a. Incercati semnale dreptunghiulare cu diferite frecvente : f=20, 40, 100,
300 ; Cum se modifica reprezentarea in timp a semnalului? Dar in
frecventa?
b. Incercati semnale dreptunghiulare de diferite lungimi de intervale T=1, 10,
100 sec. Cum se modifica spectrul in fiecare caz?
c. Incercati diferite perioade de esantionare, Te=1/100, 1/10.000 secunde.
Cum se modifica spectrul in fiecare caz ?
2. Cum sunt rezultatele obtinute comparativ cu cele obtinute in laboratorul precedent,
cand s-a calculat RMS-ul unui semnal dreptunghiular.
3. Modificati primul program pentru a reprezenta spectrul urmatoarelor semnale:
a) un impuls exponential s(t) = e-t
b) un impuls exponential scalat s(t) = 5e-t
c) un impuls gaussian 2 s(t) = e-t
d) sinusiodele s(t) = sin(2pft + F) pentru f=20, 100, 1000 si F=0, p / 4 , p / 2
Preview document
Conținut arhivă zip
- Semnale.pdf
Alții au mai descărcat și
Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca...
In multe aplicatii este nevoie de un element care sa prezinte 2 stari diferite, cu posibilitatea de a trece dintr-o stare in cealalta, fara sau in...
CAPITOLUL 1 - SEMNALE 1.1. Introducere În multe cazuri procesarea semnalelor reprezintă o etapă premergătoare analizei şi sintezei unor situaţii...
Cerintele sistemului operational Odata ce a fost definita nevoia si abordarea tehnica, e necesar sa le tranlatam intr-un “scenariu...
1 Introducere. Problemele prelucrării semnalelor Prelucrarea semnalelor are un rol important în comunicaţii, automatică, înregistarea electronică...
Scopul: Odata ce am definit informatia si ne-am facut o imagine despre cum anume o putem masura si cum anume poate fi ea codata, incercam sa vedem...
Te-ar putea interesa și
Capitolul 1. Noţiuni teoretice despre posibilităţile de prelucrare a semnalului electrooculografic si a celui electroencefalografic Originea...
Introducere Corpul uman este un sistem ierarhizat ce dispune de sisteme de autoreglare integrate. Deşi majoritatea funcţiilor sunt îndeplinite de...
Capitolul 1 Noţiuni teoretice 1.1 Noţiuni generale despre amplificatoare de semnal de frecvenţă joasă fără transformator la ieşire În canalele...
Memoriu justificativ De ce utilizam DSP-ul? Traim intr-o lume condusa de informatii: stiintifice, financiare, medicale, sportive si de...
1. Introducere 1.1 Semnalul audio Semnalul audio este un semnal aperiodic, nestaţionar având spectrul cupris în banda 20Hz – 20kHz. Acest semnal...
1.GENERATOARE DE SEMNALE. GENERALITĂŢI. Generatoarele de semnale sunt aparate electronice care, în laboratoarele de măsurări electronice, sunt...
Memoriu Justificativ Generatoarele de semnale sunt aparate electronice care sunt utilizate ca surse de tensiune variabile în timp, cu o anumita...
GENERATOARE DE SEMNAL Genaratoarele de semnal sunt aprate electronice care, în laboratoare de masurari electronice, sunt utilizate ca surse de...