Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice

Laborator
6/10 (2 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 13 fișiere: pdf
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 32266
Mărime: 3.98MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

În organizarea structurală a celulei vii sunt prezente aşa numitele sisteme de dispersie, la nivelul cărora au loc diferite fenomene fizice precum tensiunea superficială, adsorbţia, imbibiţia, difuziunea, osmoza, deosebit de importante pentru buna desfăşurare a proceselor fiziologice: metabolism, creştere, dezvoltare, etc.

1.1.Sisteme de dispersie

Sistemele de dispersie sunt amestecuri polifazice între diferitele componente, la care distingem:

- mediul de dispersie (faza continuă);

- mediul dispersat (faza discontinuă).

În funcţie de mărimea particulelor substanţelor dispersate şi de gradul de dispersie, sistemele de dispersie ale materiei se clasifică în 3 tipuri: a.- dispersii moleculare şi ionice (mărimea particulelor fazei dispersate fiind sub 0,001 μm); b.- dispersii coloidale (mărimea particulelor fazei dispersate fiind cuprinsă între 0,001 μm şi 0,1 μm ); c.- dispersii grosiere (mărimea particulelor fazei dispersate fiind mai mare de 0,1 μm).

1.1.1. Dispersii moleculare şi ionice

Sunt sisteme omogene, care cuprind soluţii adevărate, respectiv soluţii moleculare (ex. soluţia de zaharoză) şi soluţii ionice provenite din disocierea substanţelor electrolitice (ex. soluţiile de săruri minerale). Particulele dispersate au diametrul de 0,1–10 Å. La nivelul celulei vegetale, acest tip de dispersie se regăseşte în special în vacuole, dar şi în citoplasmă şi chiar în pereţii celulari. Seva brută şi seva elaborată, sunt de asemenea sisteme de dispersie de tip molecular şi ionic.

Evidenţierea dispersiei moleculare şi ionice

Principiu: Substanţele neelectrolitice nu disociază în ioni, în urma dizolvării în apă.

Materiale necesare: zaharoză, apă distilată, clorură de sodiu, eprubete, pipete, stativ pentru eprubete.

Mod de lucru. Se introduc în două eprubete câte 5 ml apă distilată şi se adaugă în prima 1-2 grame zaharoză iar în a doua 1-2 grame de clorură de sodiu. După agitare şi dizolvare totală, se obţine o soluţie moleculară, respectiv o soluţie ionică.

Durata experienţei: 15 minute.

1.1.2 Dispersii coloidale

În dispersiile coloidale, mediul dispersant este întotdeauna un lichid. După starea de agregare a mediului dispersat se deosebesc mai multe tipuri de dispersie coloidală: spumă (gaz); emulsie (lichid), suspensie (soluţie) coloidală (solid).Pentru fiziologia vegetală importanţă prezintă soluţiile coloidale. Proteinele plasmatice, glucidele complexe, enzimele, datorită dimensiunilor mari în raport cu mediul dispersant (apa) se comportă ca nişte sisteme coloidale, cu suprafeţe active foarte mari, la nivelul cărora au loc fenomene electrostatice, de adsorbţie, osmoză,etc.

A. Soluţii coloidale de tip hidrosol

Materiale necesare: roşu de Congo, apă distilată, eprubete, stativ pentru eprubete.

Mod de lucru. Se introduc într-o eprubetă 5 ml apă distilată, iar cu un ac spatulat se adaugă puţin roşu de Congo. După agitare se lasă eprubeta în stativ; se obţine o soluţie coloidală de tip hidrosol (dispersie coloidală cu grad ridicat de hidratare).

Interpretare. În celulele cu activitate fiziologică intensă, coloizii din plasmă (ex. proteinele, acizii nucleici etc.) au proprietatea de a crea împreună cu apa, un sol coloidal (hidrosol), transparent, în mediul de dispersie. La nivelul celulei vegetale, citoplasma se află în stare de hidrosol în timpul 1

perioadei de vegetaţie a plantelor. Este starea normală a citoplasmei, stare în care activitatea fiziologică decurge în condiţii optime.

Durata experienţei: 5 minute.

B. Soluţii coloidale de tip hidrogel

Materiale necesare: gelatină, apă distilată, eprubetă, stativ.

Mod de lucru. Se introduc într-o eprubetă 1-2 grame gelatină şi 5 ml apă distilată. După fierberea conţinutului şi răcirea treptată, se obţine o soluţie coloidală de tip hidrogel (dispersie coloidală cu grad redus de hidratare).

Interpretare. Soluţiile coloidale de tip hidrogel, cu un conţinut redus de apă liberă, constituie substratul fundamental de organizare a protoplasmei vii, mai ales la celulele aflate într-o stare de activitate fiziologică latentă (seminţe uscate, spori) sau de repaus vegetativ. De asemenea, în condiţiile acţiunii unor factori stresanţi, are loc modificarea de fază de la sol, la gel (de exemplu, temperaturile coborâte fac ca biomembranele, care sunt sisteme de dispersie de tip coloidal, să treacă de la starea de hidrosol, la starea de hidrogel, ceea ce conduce la perturbarea proceselor fiziologice), existând posibilitatea de revenire de la gel, la sol.

C. Dispersii grosiere

La nivel celular, constituie sisteme disperse grosiere, incluziunile ergastice (incluziuni de substanţe relativ pure, adesea în plastide sau vacuole): cristalele de oxalat de calciu în vacuole; taninuri; granule de amidon etc. Conţin în mediul dispersat particule mai mari de 1000 Å, fiind reprezentate la nivel celular prin: organitele citoplasmatice şi unele macromolecule proteice.

Materiale necesare: nisip fin, apă distilată, eprubete, stativ pentru eprubete.

Mod de lucru. Se adaugă într-o eprubetă cu 5 ml apă şi puţin nisip fin, iar după agitare se obţine o suspensie în care, treptat, se separă cele două faze. Particulele dispersate sunt vizibile chiar cu ochiul liber.

1.2 Tensiunea superficială

Tensiunea superficială este forţa care se exercită la limita suprafeţelor de contact între două sau mai multe faze (solid-lichid, lichid-gaz, lichid-lichid).

Energia de suprafaţă ia

Preview document

Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 1
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 2
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 3
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 4
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 5
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 6
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 7
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 8
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 9
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 10
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 11
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 12
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 13
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 14
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 15
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 16
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 17
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 18
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 19
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 20
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 21
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 22
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 23
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 24
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 25
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 26
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 27
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 28
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 29
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 30
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 31
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 32
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 33
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 34
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 35
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 36
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 37
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 38
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 39
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 40
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 41
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 42
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 43
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 44
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 45
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 46
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 47
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 48
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 49
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 50
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 51
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 52
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 53
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 54
Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Vegetala Generala - Lucrari Practice
    • LP 1.pdf
    • LP 10.pdf
    • LP 11.pdf
    • LP 13.pdf
    • LP 2.pdf
    • LP 3.pdf
    • LP 4.pdf
    • LP 5.pdf
    • LP 6.pdf
    • LP 7.pdf
    • LP 8.pdf
    • LP 9.pdf
    • LP12.pdf

Alții au mai descărcat și

Enzime Pectinolitice de Origine Microbiană

Enzime pectinolitice de origine microbiana Introducere Reactiile biochimice, reactii deosebit de complexe si variate, sunt mediate de...

Fenomene de Transport prin Membrane

MEMBRANA CELULARĂ semipermeabilitate şi selectivitate asigură: -transportul unor molecule,ioni,macromolecule -traducere și transfer de...

Botanica Sistematica - Cormobionta II

MAGNOLIOPHYTA (ANGIOSPERMATOPHYTA, Angiosperme) Caractere generale Sunt plante cu flori (antofite) grupând specii lemnoase (arbori şi arbuşti)...

Botanica Sistematica - Cormobionta III

Ordinul Sapindales (Acerales) arbori şi arbuşti, uneori cu ţesuturi secretoare flori actinomorfe sau zigomorfe, diplohlamidee, prevăzute cu disc...

Botanica Sistematica - Cormobionta IV

Caractere generale - Rădăcina principală, rezultată din radicula embrionului, piere de timpuriu, fiind suplinită de rădăcini adventive...

Lucrari Practice de Fiziologie Vegetala

1. IMPORTANŢA STĂRII DE MOBILITATE A APEI ÎN MEDIU ŞI ÎN CELULĂ Importanţa stării de mobilitate a apei în mediu şi în celulă poate fi pusă în...

Lucrari Practice Microbiologie

1. INTRODUCERE “În domeniul observaţiei, hazardul nu favorizeazå decât minţile pregătite” - L. Pasteur Existenţa lumii microbiene a rămas...

Ai nevoie de altceva?